Un interviu interesant cu legenda motociclismului Angel Nieto

A spune ca Angel Nieto este ”cel mai mare”, ar fi o nedreptate la adresa altor mari sportivi in general, si ai motociclismului in particular. Adevarul este insa ca, nici un sportiv nu a avut realizari mai mari decat el. Cu toate acestea, Angel Nieto este o persoana directa, nascut in 1947 in zona rurala Zamora, a crescut apoi in cartierul muncitoresc al Madridului, Vallecas.

Au trecut mai bine de 25 de ani de cand s-a retras din activitatea sa sportiva, in anul 1986, cand si-a pierdut puterea de a mai concura in raliuri, dar de-a lungul timpului a continuat sa-i indrageasca pe toti cei indragostiti de acest sport.

Continua sa apara in emisiuni televizate si sa comenteze diferite evenimente sportive. Nieto este de parere ca, motociclismul spaniol, trece printr-o perioada spectaculoasa si ca nimic nu se compara cu bucuria pe care o are atunci cand un spaniol iese invingator. Starul din Vallecas ne-a primit intr-o zi calduroasa de iunie, in muzeul care-i poarta numele, unde se regaseste doar o parte a carierei sale sportive. Nu se considera a fi un super erou si nici noi nu am observat ca ar purta o pelerina rosie, din simplul motiv ca nu are nevoie de simboluri pentru a fi cel mai bun.

Angel Nieto
1. Daca ar trebui sa-l descri in cateva cuvinte pe Angel Nieto, cum ai incepe?

Entuziasm, munca, capacitatea de a trece peste momentele dificile si multa dragoste pentru cariera sportiva. Am renuntat la motociclism in momentul in care mi-am pierdut spiritul de invingator si nu m-am mai intors niciodata. Stilul meu de viata pe atunci era altul, pentru ca atunci cand eram pe motocicleta, deveneam o alta persoana. Nu mai eram obiectiv, prietenos, amuzant, era o cu totul alta poveste.

2. Povesteste-ne despre Vallecas, asa cum a fost atunci cand tu si familia ta ati emigrat din Zamora.

Era un cartier mare, care a dat nastere unor oameni importanti, si nu e vorba doar despre mine. Acolo am crescut, acolo ma jucam cu prietenii mei pe strazi. Familia mea era o familie foarte modesta care a emigrat in Madrid. Imi amintesc pe cand aveam 8 ani, ca nu aveam apa curenta si trebuia sa o cumparam si nici electricitate, ci doar lumanari. Dar ce stiu sigur este ca nu mi-a fost niciodata foame, parintii mei s-au asigurat de aceasta.

3. Ai inceput sa muncesti intr-un garaj cand inca erai foarte tanar. De unde a venit interesul? A existat un precedent in familie?

Nu am nici cea mai mica idee. Pentru ca nu a existat niciodata o traditie in acest sens in familie. Singurul ”nebun” din familie trebuie sa fi fost eu, pentru ca fratele meu nici macar nu stie sa mearga pe bicicleta. Mergeam spre scoala cand am vazut pentru prima data o motocicleta. Am fost atat de uimit, incat am uitat sa mai merg la scoala, care de fapt nu-mi era prea draga. Universitatea mea a fost strada, si a fost bine si asa.

4. Ai vreo preferata dintre Derbi, Morbidelli, Kreidler, Minarelli, Garelli sau Bultaco?

Fabrica pe care o indragesc cel mai mult este Derbi, este si fabrica alaturi de care am pornit la drum si cu ajutorul careia am castigat 5 campionate mondiale. Familia Rabasa, sunt familia mea acum si au fost si atunci. Am avut o relatie foarte buna si cu Morbidelli. De altfel am avut o legatura buna cu toate fabricile cu care am colaborat. Dar am terminat cu aceeasi alaturi de care am inceput, Derbi.

5. Luand in considerare contextul, care e diferenta dintre motocicletele de atunci si cele de azi?

Modelul 125cc Garelli, care se gaseste aici in muzeu, facea in anii ‘70, 240 kph, ceea ce se intampla si azi. Insa trebuia sa franez mai repede si intampinam probleme la anvelope si suspensii. Dar mai presus de toate am avut cele mai frumoase zile cu aceasta motocicleta. Am castigat titlul mondial, trei ani la rand cu ea. Aveam peste 30 de ani si imi cunosteam destul de bine slujba. Pe langa acestea aveam cel mai bun inginer, Jan Thiel, alaturi de care am castigat 8 campionate mondiale. Echipa noastra era cu adevarat inchegata.

6. S-au facut inovatii spectaculoase de atunci si totusi aceste motociclete erau cu mult inaintea timpului lor.

Absolut! Aceste motociclete aveau valve rotative si 15000 de rpm, insa ce le-a revolutionat cu adevarat au fost partile electronice, mai mult decat anvelopele sau suspensiile.

7. Cine este din punctul tau de vedere, cel mai bun sau cel mai complet motociclist?

Nu e o problema de a fi primul sau cel de-al doilea. Nu exista super eroi. Si eu am suferit infrangeri, nu am castigat mereu. Din punctul meu de vedere unul dintre favoritii mei este Mike Hailwood, un motociclist britanic al anilor '60. Nu conta cu ce fel de motocicleta concura, era mereu magnific. Va dati seama ce se intampla cand se afla pe o motocicleta.

8. Cum te intelegeai cu Giacomo Agostini, de 15 ori campion mondial?

Suntem prieteni si acum. Ne intelegem bine. Este un motociclist pe care il admir cu adevarat. Pe vremea sa era admirat de toata lumea, castigand 120 Grad Prix si 15 titluri de campion modial. Astazi se vorbeste foarte mult despre recorduri. Nu m-au interesat prea mult nicicand, important pentru mine era sa fiu printre primii. Daca as fi vrut sa castig cele 15 titluri, probabil ca as fi facut-o. Am lasat 50cc pentru ca asa mi-am dorit desi ma aflam pe o pozitie destul de buna atunci. Am lasat in urma 125cc pentru a ma indrepta spre 250cc pentru acelasi motiv. Daca as fi stat cu 125cc, as fi avut sansa de a castiga mai multe campionate mondiale. Daca mi-as fi facut din asta un tel, cu siguranta l-as fi atins. Dar sunt incantat de realizarile mele si de faptul ca Rossi m-a invins in GPs.

9. Povesteste-mi de un alt motociclist de legenda, Ricardo Tormo ... iti este mai mult un prieten decat un rival?

Nu am decat admiratie pentru el. A existat o perioada tensionata intre noi, insa s-a datorat oamenilor de catre care Ricardo era inconjurat. Pe langa faptul ca era un motociclist de exceptie, avea notiuni tehnice si se pricepea foarte bine la motoare. Cand lucrurile se inrautateau, cei din jurul sau nu se comportau adecvat cu el. Pe atunci aveam nevoie de concurenta, de rivalitate. Castigam aproape in fiecare duminica, insa o competitie fara competitori, fara fani, e una zadarnica si plictisitoare.

10. Madrid-ul ti-a inchinat un muzeu. Cum te simti acum cand ai in fata ochilor o parte a istoriei carierei tale?

Aici se gasesc 25 de ani de cariera si de campionate. Conform cifrelor, m-am clasat in top 3 de 500 de ori in campionatele spaniole, campionate mondiale, raliuri internationale. Aici se gaseste viata mea de cand eram doar un copil, de la primul trofeu, la prima medalie castigata la un campionat mondial, toate motociletele pe care le-am avut se gasesc in acest muzeu. Nici macar Agostini nu are asa ceva. Eu insa le am pe toate si sunt originalele.

11. Ai renuntat la ceva pentru motociclism?

Da, am renuntat. Acum poate mi-ar fi placut sa merg la universitate. Sa invat 5 limbi straine, insa am ales un alt drum si nu regret deloc. Datorita faptului ca am calatorit mult, mi-am facut prieteni peste tot, iar asta e o educatie.

Angel Nieto intr-o cursa
12. De ce industria de motociclete spaniole s-a prabusit, si de ce industria japoneza si cea italiana sunt dominante?

Imi pare rau ca industria spaniola s-a prabusit, insa lumea e intr-o continua schimbare. Sunt toate afaceri de familie. Derbi nu mai apartine familiei Rabasa ci grupului Piaggio. Toate acestea au trecut in mainile corporatiilor pentru ca e foarte greu sa supravietuiesti ca si familie in industria de astazi. Cand concuram cu Bultaco, afacerea de atunci exporta in peste 70 de tari, azi face parte dintr-o corporatie

13. Elena Rossel va concura la Assen, catedrala motociclismului si va fi prima femeie spaniola concurenta. Putem vorbi despre un campionat mixt in viitor?

Am vazut multe femei concurand in campionate. Cred ca exista loc pentru femei si in acest domeniu. Am observat-o pe concurenta finlandeza Tarthy Rinne trecand in fata lui Aspar la Hockenheim, si le-am spus celor de langa mine, ca promite mult.

14. Dintre cele 12+1 campionate, care a fost cel mai sarbatorit?

Cred ca a fost Jarama 1971, cand am pierdut campionatul mondial din cauza ca am cazut in finala, in prima bucla si apoi am castigat cu 125cc ... Acela a fost momentul in care motociclismul spaniol a luat avant si a inceput sa fie vazut diferit. Pana in acel moment castigasem 3 campionate mondiale, si singurii care stiau asta erau copiii din cartierul unde locuiam.

15. Premii ca Gran Cruz al Merito Civil (Crucea pentru drepturi civile), sau faptul ca esti remarcat in orasul tau natal sau ca exista o strada si un centru sportiv care iti poarta numele, te fac sa te simti mai bine decat premiile castigate la marile campionate?

Toate acestea ma incanta, chiar si premiile pe care le primesc acum. Am primit Crucea pentru merite civile, pe care mi-a dat-o regele, si asta nu are nici o legatura cu sportul. Iar celelalte premii, le am pe toate. Doar unul lipseste si despre acela se vorbeste mereu (Premiul pentru sport din partea Printului Austriei). Sunt nominalizat in fiecare an, insa nu am primit nimic pana acum si nu cred ca mi-l vor acorda post-mortem. Oamenii din tara mea mi-au dat cel mai mare premiu.

16. Copiii si nepotii tai incearca mereu sa te intreaca. Crezi ca numele pe care il poarta ii motiveaza in acest sens?

Nu. I-am ajutat sa ajunga la campionatul mondial mai repede, dar o data ajunsi acolo s-au descurcat singuri. Ceea ce conteaza cu adevarat este campionatul mondial, unde participa peste 90 de concurenti, iar in final raman doar 3. Nu exista motociclisti nepriceputi, chiar si cel clasat pe ultimul loc este un motociclist bun.

17. Crezi ca unii motociclisti provoaca accidente din cauza atitudinii lor agresive?

Nici un motociclist de ieri sau de azi, nu ar dobori intentionat un alt concurent. Este pur si simplu ghinion. Esti impins catre limite cu fiecare campionat si oricine poate face o greseala. E dureros cand cineva se raneste grav.

18. Ce fel de inovatii erau atunci si despre ce fel de inovatii vorbim azi?

Nu exista comparatie. In vremea mea trebuia sa astepti ca o piesa sa se strice, pentru a fi inlocuita. Astazi stim cat rezista un arbore cotit si cand trebuie schimbati pistonii. Exista acum echipe de mecanici care monitorizeaza motocicleta la fiecare metru parcurs. In zilele mele eram eu cel care trebuia sa spuna mecanicilor ce ar putea fi imbunatatit.

19. Care vor fi inovatiile in urmatorii ani si in ce directie se indreapta?

Mi-ar placea sa se domoleasca putin. GP a urcat de la 800cc la 1000cc, si nu demult Rossi a ajuns la 350 km/h proband un Muggelo. Astazi se pun limite acestor inovatii. Daca ar putea consuma mai mult, ar merge mult mai repede. Sunt permisi 22 de litri si cu acestia trebuie sa se descurce inginerii.

20. Care e influenta unui combustibil bun? Dar a uleiului?

Companiile petroliere fac tot posibilul sa asigure combustibili de calitate. In Moto 2, cei mai buni concurenti trebuia sa aiba acelasi combustibil doar ca nu era acelasi pentru 125cc sau pentru GP. Lubrifiantii sunt extrem de importanti, pentru ca ei prelungesc viata unei motociclete.

21. Ce anume ii motiveaza pe oameni sa aleaga un anumit lubrifiant sau combustibil pentru motocicletele lor? Stiu ei ce sa aleaga sau trebuie sa consulte specialistii?

Oamenii stiu mai multe acum decat in trecut, cand alegeau o motocicleta pentru ca avea o culoare frumoasa. Acum, ei obisnuiesc sa citeasca despre produsul pe care il achizitioneaza si sa se intereseze despre ce are nevoie pentru a functiona eficient.

22. In cele din urma ce iti doresti de la viata?

Imi doresc ca prietenii si familia sa fie sanatosi. Mama mea are 95 de ani si se simte minunat. Imi doresc sa fiu iubit de copii si prietenii mei, asa cum ii iubesc eu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !