Faptul ca fiecare dintre ei a incheiat un contract de transport distinct cu clientul (expeditor) conduce in mod firesc la consecinta fragmentarii raspunderii, cel putin daca pierderea sau avarierea marfii poate fi localizata printr-un punct determinat de pe traseu.
In situatia aratata, carausul nr.1 raspunde exclusiv pentru prejudiciile ivite pe distanta A-B, parcursa cu mijlocul sau de transport. La fel carausul nr.2, daca paguba se localizeaza pe portiunea de itinerar B-C, care i-a revenit conform contractului incheiat cu clientul.
Solutia mentionata este valabila si in cazul in care deplasarea marfii a fost efectuata cu mijloace de transport diferite. S-a precizat in aceasta privinta ca „nu va exista nicio contagiune de la un regim juridic la celalalt”. Asadar, regulile de raspundere, de reparare a daunelor, de prescriptie vor fi diferite si se vor aplica in mod distributiv uneia, apoi celeilalte dintre fractiunile de deplasari respective.
Solutia se schimba daca pierderea sau degradarea marfii nu pot fi localizate in spatiul total al itinerariului. In acest caz prejudiciul va fi cunoscut de catre client de-abia la destinatie. Ca atare, ultimul caraus va trebui, de regula, sa raspunda pentru daunele constatate. Totusi, la randul sau acesta se poate degreva de raspundere daca a inscris in documentul intocmit la preluarea incarcaturii de la transportatorul precedent rezervele necesare referitoare la starea marfii. In acest caz, obligatiile de a dezdauna pe client se deplaseaza la carausul precedent. Desigur, posibilitatile de a se apara, semnalate, ii stau deopotriva la dispozitie. Exista astfel mijloace procedurale pentru a se ajunge indirect, pe baza dovezilor administrate, la acel caraus, din seria succesiva, in a carui zona s-au produs prejudiciile, spre a fi obligat sa le repare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !