Rotile dintate utilizate la cutiile de viteze au dantura inclinata, cu profil in evolventa. Rotile dintate cu dinti drepti sunt simple si ieftine dar functioneaza zgomotos si se uzeaza rapid. Utilizarea lor este limitata de realizarea treptei de mers inapoi, cand se folosesc angrenaje decuplabile cu roti baladoare.
Dantura inclinata se foloseste intotdeauna cand rotile dintate sunt in angrenare permanenta. Fata de cele cu dinti drepti sunt mai rezistente, permit micsorarea distantei intre axe, functioneaza uniform si cu zgomot redus. Ca dezavantaje utilizarea danturii inclinate determina aparitia fortelor axiale cu necesitatea preluarii lor, iar in utilizarea angrenajelor permanente determina aparitia si reducerea randamentului, prin frecarile suplimentare dintre roti si arbore, si lungimea cutiei, prin introducerea elementelor de cuplare. Unghiul de inclinare are valori cuprinse intre 20-300, crescatoare de la prima spre ultima treapta de viteza. Profilul utilizat pentru dantura este profilul in evolventa, deoarece asigura sporirea capacitatii portante a danturii, permite corectarea danturii si realizeaza functionarea fara zgomot.
Toate angrenajele cutiei de viteze sunt corectate pe inaltime prin deplasarea profilului sculei in raport cu cercul de divizare al rotii. In acest caz, inaltimea totala a dintelui ramane neschimbata, schimbandu-se numai raportul intre inaltimea capului si a piciorului dintelui. In cazul angrenajului, deplasarea pozitiva a sculei se aplica rotii dintate de diametru mai mic. In raport cu deplasarea normala, la care linia mediana a inaltimii profilului sculei este tangenta la cercul de divizare al rotii, la dantura corectata scula este departata cu distanta zm de cercul de divizare, spre exterior. Coeficientul zm, care exprima raportul dintre deplasarea radiala a liniei mediane a sculei si modulul danturii, se numeste coeficient de deplasare specifica. Prin deplasare specifica pozitiva, la aceeasi inaltime totala a dintelui, ca in cazul danturii normale, creste inaltimea capului dintelui, in schimb inaltimea piciorului dintelui se reduce. In consecinta, razele cercurilor interior si exterior s-au marit, dintele este flancat de alte portiuni de evolventa, mai departate de cercul de baza, cu raze de curburi mai mari, respectiv cu forma mai plata. In felul acesta dintele a devenit mai robust la baza si mai ingust la periferie, iar grosimea dintelui masurata pe cercul de divizare a devenit mai mare decat jumatatea pasului. Rezulta ca la corijarea prin deplasarea pozitiva a sculei se obtine un dinte mai rezistent.
La roata dintata cu diametrul mai mare se aplica deplasarea negativa a sculei, la care linia ei mediana se apropie de centrul rotii ramanand distantata cu zm fata de cercul de divizare. In acest caz rezulta un dinte mai gros la periferie, insa piciorul slabit.
La rotile dintate ale treptelor superioare, unde rapoartele de transmitere sunt reduse si rotile au dimensiuni apropiate, se foloseste uneori corectarea danturii prin modificarea unghiului de angrenare de la 20 grade la 17 grade si 30 minute sau la 14 grade. Prin reducerea unghiului de angrenare alfa, gradul de acoperire creste iar presiunea normala pe dinte scade.
In constructia cutiei de viteze, rotile dintate pot fi montate dependente de rotatia arborelui, sau independente (libere) de aceasta. S-a aratat ca rotile dependente pot fi executate impreuna cu arborele, sau se monteaza pe arbori prin imbinari demontabile sau nedemontabile.
Rotile dintate libere, care prin rigidizare cu arborele secundar formeaza diferitele trepte de viteza, se monteaza fie rezemate direct pe arbore, fie rezemate prin lagare de alunecare, sau lagare de rostogolire. Pentru diminuarea frecarilor, zona de rezemare a rotii pe arbore este unsa fortat de uleiul centrifugal din canalele din arbore la rotirea arborelui. Ungerea lagarului este facuta printr-un sistem de canale practicat in roti.
Deoarece rotile libere participa la realizarea treptelor de viteza prin solidarizarea lor cu arborele de sustinere prin intermediul mecanismelor de cuplare, rotile libere sunt prevazute cu danturi de cuplare. In vederea unei cuplari usoare, danturile de cuplare se executa cu module mici, astfel cala diametrelor de divizare reduse sa se dispuna de un numar cat mai mare de dinti.
Rotile dintate din cutiile de viteze se executa din otel aliat, respectiv otel aliat superior, la care se aplica diferite tratamente termice sau termochimice. Miezul dintelui trebuie sa fie tenace, pentru a suporta sarcinile mari de soc si suficient de rezistent la incovoiere, iar suprafetele de contact sa fie dure, spre a rezista la uzura.
Dantura inclinata se foloseste intotdeauna cand rotile dintate sunt in angrenare permanenta. Fata de cele cu dinti drepti sunt mai rezistente, permit micsorarea distantei intre axe, functioneaza uniform si cu zgomot redus. Ca dezavantaje utilizarea danturii inclinate determina aparitia fortelor axiale cu necesitatea preluarii lor, iar in utilizarea angrenajelor permanente determina aparitia si reducerea randamentului, prin frecarile suplimentare dintre roti si arbore, si lungimea cutiei, prin introducerea elementelor de cuplare. Unghiul de inclinare are valori cuprinse intre 20-300, crescatoare de la prima spre ultima treapta de viteza. Profilul utilizat pentru dantura este profilul in evolventa, deoarece asigura sporirea capacitatii portante a danturii, permite corectarea danturii si realizeaza functionarea fara zgomot.
Toate angrenajele cutiei de viteze sunt corectate pe inaltime prin deplasarea profilului sculei in raport cu cercul de divizare al rotii. In acest caz, inaltimea totala a dintelui ramane neschimbata, schimbandu-se numai raportul intre inaltimea capului si a piciorului dintelui. In cazul angrenajului, deplasarea pozitiva a sculei se aplica rotii dintate de diametru mai mic. In raport cu deplasarea normala, la care linia mediana a inaltimii profilului sculei este tangenta la cercul de divizare al rotii, la dantura corectata scula este departata cu distanta zm de cercul de divizare, spre exterior. Coeficientul zm, care exprima raportul dintre deplasarea radiala a liniei mediane a sculei si modulul danturii, se numeste coeficient de deplasare specifica. Prin deplasare specifica pozitiva, la aceeasi inaltime totala a dintelui, ca in cazul danturii normale, creste inaltimea capului dintelui, in schimb inaltimea piciorului dintelui se reduce. In consecinta, razele cercurilor interior si exterior s-au marit, dintele este flancat de alte portiuni de evolventa, mai departate de cercul de baza, cu raze de curburi mai mari, respectiv cu forma mai plata. In felul acesta dintele a devenit mai robust la baza si mai ingust la periferie, iar grosimea dintelui masurata pe cercul de divizare a devenit mai mare decat jumatatea pasului. Rezulta ca la corijarea prin deplasarea pozitiva a sculei se obtine un dinte mai rezistent.
La roata dintata cu diametrul mai mare se aplica deplasarea negativa a sculei, la care linia ei mediana se apropie de centrul rotii ramanand distantata cu zm fata de cercul de divizare. In acest caz rezulta un dinte mai gros la periferie, insa piciorul slabit.
La rotile dintate ale treptelor superioare, unde rapoartele de transmitere sunt reduse si rotile au dimensiuni apropiate, se foloseste uneori corectarea danturii prin modificarea unghiului de angrenare de la 20 grade la 17 grade si 30 minute sau la 14 grade. Prin reducerea unghiului de angrenare alfa, gradul de acoperire creste iar presiunea normala pe dinte scade.
In constructia cutiei de viteze, rotile dintate pot fi montate dependente de rotatia arborelui, sau independente (libere) de aceasta. S-a aratat ca rotile dependente pot fi executate impreuna cu arborele, sau se monteaza pe arbori prin imbinari demontabile sau nedemontabile.
Rotile dintate libere, care prin rigidizare cu arborele secundar formeaza diferitele trepte de viteza, se monteaza fie rezemate direct pe arbore, fie rezemate prin lagare de alunecare, sau lagare de rostogolire. Pentru diminuarea frecarilor, zona de rezemare a rotii pe arbore este unsa fortat de uleiul centrifugal din canalele din arbore la rotirea arborelui. Ungerea lagarului este facuta printr-un sistem de canale practicat in roti.
Deoarece rotile libere participa la realizarea treptelor de viteza prin solidarizarea lor cu arborele de sustinere prin intermediul mecanismelor de cuplare, rotile libere sunt prevazute cu danturi de cuplare. In vederea unei cuplari usoare, danturile de cuplare se executa cu module mici, astfel cala diametrelor de divizare reduse sa se dispuna de un numar cat mai mare de dinti.
Rotile dintate din cutiile de viteze se executa din otel aliat, respectiv otel aliat superior, la care se aplica diferite tratamente termice sau termochimice. Miezul dintelui trebuie sa fie tenace, pentru a suporta sarcinile mari de soc si suficient de rezistent la incovoiere, iar suprafetele de contact sa fie dure, spre a rezista la uzura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !