Romanismul canta pe note ... la Alba Iulia

Recent, ma intorceam de la Bucuresti si zapacit cum sunt, am lasat pe ultima clipa un detaliu, aparent banal si nesemnificativ, cel al rezervarii biletului de intoarcere. Ca sa gasesc o scuza, mi-am zis ca e destul timp, am infinite mijloace de a ma intoarce acasa, crudul adevar a fost ca m-am trezit spre seara si nu stiam cu ce sa ma intorc acasa. Am ajuns la autogara si cu chiu cu vai am reusit sa prind un singur bilet ramas nevandut la un autocar ce mergea hat, pana la Sighetu-Marmatiei. Mi-am facut cu greu loc, mi-am ocupat scaunul si am incercat sa atipesc, dupa oboseala acumulata in aglomerata noastra capitala. Dupa ce ne-am pus in miscare, langa mine un grup de tineri galagiosi faceau si desfaceau pe toate fetele impresii si momente de la excursia pe care o facusera in capitala, fiind cuprinsi de o stare de efervescenta specifica varstei. Am aflat ca sunt din Cluj si spre ghinionul meu, trebuia sa-i suport tot drumul, eu coborand un pic mai repede, la Alba Iulia. Asa m-am pus la curent cu ultimele filme, fite vestimentare si piercinguri, metode de agatat fetele pe Facebook, cam tot ceea ce intra in sfera de interes al unui adolescent din Romania zilelor noastre. Cu regret si amaraciune, n-am auzit nimic despre ultima carte citita, dezbateri la scoala, proiecte de viitor ...

Mediesenii rock and roll

Cum fiecare dintre ei era obligatoriu conectat la internet, nu cumva sa mai posteze cineva ceva si sa nu fie pe faza in momentul respectiv, atentia tuturor a fost captata de o stire ce se repeta pe retelele de socializare: o lansare de carte a lui Mircea Hodarnau, „Mediesenii rock and roll”, o antologie a activitatii culturale din Medias dintre anii 1950 si pana in prezent, cuprinzand atat interviuri cu personalitati mediesene din domeniul muzicii cat si o recenzie a celor mai apreciati interpreti si formatii pop rock din zona. Ca la un semnal, tinerii au inceput sa discute pe un ton aprins despre muzica din localitatile lor din jurul Clujului, fiecare sustinandu-si preferintele artistice cum altfel decat cu voce tare si gesticuland de mama focului. Pana la urma consensul general a ramas la ideea ca Untold a cuprins toate tipurile de muzica in voga, ca detroneaza Electic Castle si ca nu conteaza faptul ca formatiile sunt straine, au cantat la Cluj, deci intra in istoria si traditiile muzicale clujene. Incet, incet, oboseala incepe sa-si spuna cuvantul si rand pe rand unul cate unul incep sa adoarma, leganati de mersul autocarului. In plina noapte, am inceput sa reflectez la ideea lui Mircea Hodarnau, de a readuce la viata momente uitate din istoria culturala si muzicala a unui loc, fiind pe deplin impresionat de munca lui de a nu lasa sa se piarda unele fragmente uitate din negura timpurilor, de a reinvia slagare si hituri ce erau in voga la un moment dat. Pe nesimtite am incercat si eu ca sa ma pun in locul lui si sa vad despre ce as putea vorbi despre orasul meu. Prin minte mi-au trecut formatii ca Riff sau Mass Media, dar mai pregnant apar cantaretii de muzica populara Ionut Fulea, Veta Biris, Ioan Bocsa ori Nicolae Furdui Iancu, nume de referinta in muzicologia folclorica romaneasca. Dar, parca, nu eram impacat pe deplin, mai era ceva ce nu gaseam si care ar fi intregit intreg peisajul si m-ar fi facut pe deplin multumit. Cand deodata, o strafulgerare imi readuce in minte Ansamblul Folcloric Crai Nou!. Asta era. Este ansamblul ce intruchipeaza cel mai bine legatura intre cantecul popular-romanism-Alba Iulia, este corolarul devenirii noastre, a tot ceea ce face sa vibreze constiinta nationala a fiecaruia dintre noi. Injghebata in jurul baghetei magnificului dirijor, Alex. Borca, ceilalti virtuozi (Daniel Iancau-vioara, Gica Damian-taragot, Alex. Lacatus-contrabas si Teodor Cioban-violoncel) ai textului popular romanesc au intrat in constiinta mentalului colectiv, astazi aproape toata lumea ce iubeste cantecul popular si nu numai le fredoneaza melodiile si la spectacole, inca de la primele acorduri lumea se ridica in picioare si apauda frenetic fiecare ritm, fiecare vers ori strofa. Inchegata in 1987 in jurul inegalabilului Nicolae Furdui Iancu, continua si astazi sa cante dragostea pentru istorie, limba, traditie si tot ceea ce este romanesc.

Iti multumesc, Mircea Hodarnau ca ai o initiativa de recuperare a memoriei a tot ceea ce inseamna cultura si muzica romaneasca, ca nu lasi sa se piarda in neant o bucatica de istorie, o pagina din trecutul nostru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !