Esti cu adevarat fan branza?

Oare cum se manifesta un fan branza cu adevarat?. Cum este viata de zi cu zi a unui fan branza?. Sunt intrebari la care am incercat sa gasesc un raspuns cat mai aproape de adevar in ultimele zile. Pot intelege pasiunea pentru un cantaret si de a colinda lumea pentru a lua parte la concertele lui, dragostea dusa la paroxism si dementa pentru culorile clubului de fotbal preferat, cand ai fi in stare sa faci moarte de om daca cineva te-ar contrazice ca echipa ta favorita nu joaca bine, dar pasiunea pentru un produs alimentar este ceva diferit, la un alt nivel, ceva cu totul altfel fata de ce am intalnit pana acum. Am devenit fan branza dintr-o joaca, un accident si nu-mi pare rau deloc de experienta traita ce mi-a deschis ochii catre noi orizonturi si perspective de care nu eram constient pana atunci. Totul a inceput cand fiul meu a venit acasa plangand si ne-a spus ca pentru serbarea de la gradinita trebuie sa interpreteze rolul branzei, dar nenorocire, el nu-l vrea, vrea sa fie bondar sau albinuta, ori un fruct sau leguma, nicidecum o simpla branza. In fata acestei dileme existentiale, sotia a transat repede problema, cu un sec „du-te la tactu’ ca el e inteligenta familiei, eu am de lucru”, asa m-am trezit ca trebuie sa fac fata unei probleme de viata si de moarte, caci la cinci ani este o adevarata drama sa imbraci costumul de branza la serbare, nu?. Dupa ce l-am linistit si i-am promis ca o sa-l ajut sa intre in pielea personajului, am realizat ca nu e chiar atat de simplu, sau mai pe romaneste ca am dat de dracu’, cum sa faci un prichindel de gradinita sa inteleaga cum se comporta o branza, cum gandeste si reactioneaza in contact cu altceva, ce mai ... era o problema destul de spinoasa si nu se rezolva cu una cu doua. 

Toni Delaco
Am inceput cu un plan metodic. Prima data ne-am pregatit materiale necesare pentru a confectiona costumul si apoi m-am documentat temeinic despre tot ceea ce inseamna branza, istoria ei, producere, compozitie, incercand sa inteleg prima data, eu, despre ce este vorba pentru ca ulterior sa-i traduc pe intelesul lui cum sa se comporte ca o branza. Partea cu costumul am dres-o cumva, din polistiren si panza alba si galbena am incropit o roata mare de cascaval si am decupat gaurele ca sa imite svaiterul, apoi din hartie creponata am imaginat fasii de cascaval ce se desprind sub razatoare si abia asteapta sa acopere o felie de pizza, ce mai, era destul de acceptabil in opinia mea. Situatia a devenit mai complicata cand a trebuit sa incropesc discursul si cum sa argumentez ca branzica e cel mai bun prieten al copilului, caci deh, la noi practica a fost simpla, teoria ne omoara.

Toni Jr.
Am convocat de urgenta un „consiliu de coroana” al intregii familii, fiecare, cu catel si purcel – unchi, matusi, bunici, trebuiau sa vina cu o idee, concept, orice despre branza caci serbarea batea la usa si noi nu eram gata. Prin urmare, dupa lungi dezbateri pasionale am ajuns la concluzia unanima, ca din punct de vedere al definitiei si istoriei, branza este un produs alimentar obtinut prin coagularea si prelucrarea laptelui de vaca, capra, oaie sau alte mamifere. 

Toni si Toni Jr.
Diferitele stiluri si arome sunt rezultatul folosirii mai multor specii de bacterii si de mucegai, a variate niveluri de grasime in lapte, a timpilor de maturare, a diverselor tratamente de pregatire si procesare (saramurare, spalarea mucegaiului) si a diverselor surse de materie prima (soiuri diferite de vaci, oi sau alte mamifere). Alti factori includ dieta animalelor si adaugarea de agenti aromatici cum ar fi ierburile sau condimentele, sau afumarea la lemn sau cetina de brad. Savoarea mai poate fi influentata de prezenta sau absenta pasteurizarii prealabila a laptelui. Pana aici toate bune si frumoase, dar oare va intelege ceva pustiul meu, va tine minte la serbare cate ceva din tot ceea ce am vorbit noi?. Cu trei zile inainte de marele eveniment, in casa erau doar postere cu diferite feluri de branza, care mai de care mai apetisante si la orice masa serveam acest aliment minune. Am ajuns chiar sa visez branza si in somn, puteam sa jur ca-i simt mirosul cum ma patrunde, cum imi intra in toti porii dandu-mi un sentiment placut, de liniste si desfatare. 


Serbarea a fost un succes, praslea al meu a fost adorabil si apreciat de toata lumea, inclusiv doamna educatoare l-a laudat pentru modul cum s-a pregatit si cate cunostiinte are despre subiectul branza (dac-ar sti ea, saraca, cate nopti albe am petrecut citind si invatand), cum a adus un strop de originalitate in interpretarea personajului, fara doar si poate a fost vedeta incontestabila a serbarii.

Branza pufoasa
Problema mai grava a fost dupa aceea, eram prea conectat la subiectul branza si tot ce faceam, tot ce ziceam avea legatura cu ea. Si daca vedeam un film, un meci de fotbal sau pur si simplu o dezbatere la televizor, gandul imi era tot la branza, la diferite sortimente si combinatii cu fructe, cu carne sau pur si simplu goala, fara nimic langa ea. Si daca mai era cate o reclama publicitara la Tv, ma uitam ca vrajit si de ai fi indraznit sa muti pe alt canal, cred ca as fi facut moarte de om!. Concluzia a tras-o nevasta-mea, dupa ce m-a privit lung cum infulecam cu pofta dintr-un baton mare de branza: „omule, cred ca tie iti trebuie un consult la cap, te-ai tacanit rau de tot la mansarda!”. Asta nu e tot, dupa un timp, am inceput sa vorbesc si in somn, sa pregatesc retete cum as face eu branza perfecta, cu ce mirodenii as condimenta-o, cum as castiga premiul de bucatar sef cu o reteta pe baza de branza, mai mult, si dupa ce ma trezeam gandul imi era tot la branza si as fi putut sa vorbesc ore in sir fara sa ma plictisesc despre noua mea pasiune. Totul a culminat intr-o seara, cand soarele apunea frumos, frunzele incepeau sa cada si intregea peisajul de basm al unei toamne ce incepea sa vina treptat, treptat. Aflati pe terasa casei, doar eu si sotia mea, priveam cum incep sa se ingalbeneasca frunzele, pasarile sa plece in zonele calde, pamantul sa fie invaluit de o boare racoroasa iar noaptea se furisa pe nesimtite. Intr-un moment de tandra si calda afectiune, i-am spus incet la ureche ca arata apetisanta ca un miez de lapte, un cas frumos si mustos ce ar face sa paleasca si luna plina de pe cer de invidie, in comparatie cu ea. Urmarea v-o puteti imagina si voi, daca stiti sa calculati viteza cu care o palma se desprinde din poala, face o miscare de arc de cerc si se intipareste cu o viteza ascensionala invers proportionala cu gravitatia direct pe fata mea. „Pai cum, mai nesimtitule, eu sunt grasa si rotunda ca luna, vrei sa zici?”, apoi a fugit in casa, trantind usa de a cazut putina tencuiala. Spasit, am mers la usa dormitorului (ce era binenteles inchisa) si am incercat sa dreg busuiocul, doar, doar ma va ierta si ne vom impaca si am inceput sa-mi cer iertare si sa-i fac declaratii de dragoste: „Branzica mea, cand te ating pe tine zbor pana la stele si astrii indepartati, dupa mirosul tau as inconjura lumea si tot nu ar fi deajuns, gustul tau dulce-acrisor ma transpune in galaxii nebanuite, esti fasii de branza ce cad ca petalele florilor in bataia vantului primavaratic, ai o culoare alba pufoasa si gingasa ca ghiocelul aparut plapand in martie, etc.”. 

Fan Branza
Concluzia acestei adevarate monstre de iubire si afectiune a fost o vaza trantita de usa, tipete si plansete de parca venea al treilea razboi mondial, sau mai grav, sfarsitul lumii. Drept urmare, noaptea respectiva am dormit pe canapea si a doua zi, dis de dimineata, am pregatit in graba micul dejun si cu lectia invatata am evitat sa folosesc branza, desi recunosc ca mi-a venit foarte greu, am pus un boboc de trandafir pe tava si m-am prezentat la usa partenerei. Cu un ochi critic, a inspectat tava si a vazut ca nu contine nici o urma de branza si fata i s-a luminat brusc. M-am asezat langa ea, am sarutat-o pe frunte si cu o voce suava am intrebat-o: „Buna dimineata, branzisoara mea scumpa si draga, cum ai dormit?”. Ceea ce a urmat nu e greu de inteles, concluziile le poate trage fiecare daca-i mai bine sau mai rau, dar este palpitant sa fii fan branza, cu adevarat adrenalina pura.

Articol scris pentru SuperBlog 2015.

2 comentarii:

Opinia ta conteaza !

Booking.com