In majoritatea cazurilor un accident de circulatie poate fi anticipat in timp si spatiu de conducatorii auto angajati, indiferent daca au creat sau nu starea de pericol. Cele mai acute situatii de accident sunt acelea in care timpul scurs intre aparitia starii de pericol si momentul declansarii proceselor care pun in pericol viata au valori relativ reduse, mai mici sau egale cu durata necesara intrarii efective in functiune a unei manevre de evitare. Frecvent, asemenea situatii care impun reactii denumite generic de “urgenta maxima” se refera la:
- patrunderea rapida pe un drum cu prioritate a unor vehicule care circula in intersectii sau pe drumuri fara prioritate, fara a respecta prevederea “cedeaza trecerea”.
- traversarea imprevizibila si brusca a drumului de catre unul sau mai multi pietoni prin locuri improprii acestui scop.
- inscrierea brusca a unui autovehicul fara o prealabila semnalizare pe banda pe care se deplaseaza in spate, cu viteza mai mare, un alt autovehicul.
- inscrierea brusca a unui autovehicul in depasirea altui vehicul, cand din sens contrar circula alte vehicule, la distante relativ mici.
- aparitia brusca a unui pieton sau vehicul a carui vizibilitate a fost impiedicata de catre un alt vehicul.
Daca macar unul din conducatorii auto aflati intr-una din situatiile mentionate reactioneaza prin efectuarea unor manevre adecvate exista sanse ca urmarile accidentului sa fie mai putin grele sau chiar ca acesta sa nu se mai produca.
Starea de pericol consta in modificarea unor factori din mediul inconjurator, care in majoritatea cazurilor este perceput pe cale vizuala, deseori insa sesizarea unui eventual pericol este posibila prin simtul vestibular (senzatia de echilibru) sau chiar pe cale auditiva. Conducatorul vehiculului poate reactiona prin manevrele clasice avute la dispozitie, adica franare energica, viraj de ocolire, accelerare brusca sau combinatii ale acestora. Asemenea manevre sunt impuse de o stare de urgenta si in mod obisnuit sunt rezultatul unor hotarari reflexe. De aceea ele difera esential de manevrele similare efectuate in urma unor decizii constiente care au la baza rationamente derulate pe perioade suficient de mari.
Orice manevra de evitare poate intra efectiv in functiune numai dupa trecerea unui timp din momentul perceperii starii de pericol de catre conducatorul vehiculului, aceasta durata poarta denumirea de timp de reactie al ansamblului sofer-vehicul. De pilda, timpul de reactie la franare al ansamblului sofer-vehicul este cuprins intre momentul in care este sesizat pericolul si momentul in care rotile incep sa franeze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !