Comportamentul conducatorului auto

Experienta acumulta in cazuistica accidentelor rutiere grave indica faptul ca 80% dintre ele sunt datorate factorului uman erorile de pilotaj reprezentand o pondere insemnata. Ca si in viata, omul are un comportament bine individualizat referitor la “talentul” de a se adapta si de a reactiona la diversele situatii care il pot pune in conflict si cu alti semeni sau care ii pot afecta sanatatea. Cu toate deosebirile impuse de nivelul educatiei, de origine, de simtul de raspundere, de caracter, etc, reactiile emotionale in fata unui pericol de accident care consta in posibilitatea ranirii proprii sau a altor participanti la trafic sunt aproximativ similare sub aspectul timpului si eventual si al manevrelor de evitare. Aceasta afirmatie este valabila atat timp cat comportamentul uman nu este influentat de factori perturbatori, cum ar fi consumul de alcool, oboseala avansata, boli care afecteaza simturile perceptiei exterioare, etc.

Comportamentul conducatorului auto se apreciaza prin posibilitatile avute la dispozitie in perceperea starii de pericol, prin manevrele de conducere (franare, accelerare, viraj de ocolire, etc.), prin eficienta masurilor de evitare luate, prin durata reactiei sale la executia unei masuri de evitare, etc. Apar astfel doua aspecte fundamentale si anume:

- daca durata reactiei conducatorului auto se incadreaza intre valorile care caracterizeaza starea normala umana.

- daca manevra de evitare aleasa corespunde sau nu conditiilor concrete de la locul faptei.

Aprecierea culpabilitatii unui conducator de vehicul numai in functie de manevra adoptata pentru evitarea accidentului sau de posibilitatile disponibile de perceptie a pericolului este dificila si subiectiva, date fiind complexitatea fenomenelor care se iau in consideratie si imposibilitatea exprimarii lor prin marimi ce pot fi cuantificate. De aceea, stabilirea duratei reactiei soferului reprezinta factorul principal pe baza caruia se analizeaza si se evalueaza comportamentul sau.