Uscarea, incalzirea si desprafuirea agregatelor - formarea asfaltului

Uscarea, incalzirea si desprafuirea agregatelor sunt operatii deosebit de importante, intrucat pentru a realiza o buna anrobare cu bitum a acestora este necesar ca ele sa aiba o temperatura corespunzatoare, astfel incat liantul cald sa nu se raceasca la contactul cu agregatul, ci sa ramana fluid, pentru a anroba cat mai uniform toate granulele.

Uscatorul are o forma cilindrica, fiind usor inclinat (cca. 6°), executat din otel si prevazut cu dispozitiv pentru incalzire. Tamburul uscator se roteste continuu in jurul axului sau, permitand inaintarea agregatelor si uniformizarea temperaturii. Uscatorul este prevazut cu un injector in contracurent, asigurand astfel un schimb eficient de caldura. 

Agregatele se incalzesc strabatand uscatorul, in contracurent cu gazele calde de ardere. Tirajul este asigurat cu ajutorul ventilatoarelor, in interior, uscatorul are palete, care permit ridicarea agregatelor pe care le lasa apoi sa cada strabatand curentul de gaze calde. 

Dimensiunile uscatorului depind evident de capacitatea instalatiei. Tendintele actuale moderne tind spre marirea diametrului uscatorului si nu a lungimii lui. Rotirea uscatorului este asigurata prin dispozitive adecvate. Temperatura agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa intre 165 si 190 °C, intrucat in malaxor se adauga filerul rece, iar temperatura dupa amestecarea cu filer trebuie sa aiba valori intre 150 si 170 °C. 

Uscarea agregatelor este o operatie de importanta majora, care are o influenta preponderenta asupra randamentului instalatiei si a consumului de combustibil. Factorii principali care trebuie luati in considerare in procesul de uscare si incalzire sunt: 
- umiditatea agregatelor. 
- granulozitatea lor. 
- temperatura necesara pentru anrobare. 

Parametrii asupra carora se actioneaza sunt durata mentinerii agregatelor in uscator, reglarea injectorului si debitul de aer. Masuratori efectuate arata ca, daca umiditatea agregatelor creste de la 6 % la 12 %, productivitatea uscatorului scade la 50 %. In aceste conditii, consumul de combustibil variaza de asemenea in limite largi, in functie de tipul instalatiei, putand creste de la 8 kg/t in cazul agregatelor uscate, la 16 kg/t pentru agregatele ude. In consecinta, este necesar sa se lucreze cu agregate cu umiditate cat mai mica, pentru a avea un consum cat mai scazut de combustibil. Gazele calde antreneaza cu ele o parte a elementelor fine din agregate. Pentru a evita poluarea, gazele trec printr-o instalatie de desprafuire. La iesirea din uscator, agregatele sunt preluate de elevatorul cald si conduse la un siloz, care poate fi prevazut cu instalatii de sortare si dozare. Elevatorul cald este acoperit pentru a evita pierderile de caldura si pierderea particulelor fine. 

Dozarea si malaxarea se fac astfel incat sa se poata realiza mixturi asfaltice cat mai omogene, respectandu-se dozajele date de laborator. Sortatorul-dozator are ca scop ciuruirea agregatelor calde, separandu-le pe fractiuni si reconstituind astfel un amestec perfect dozat. Acesta este format din mai multe ciururi, care permit sortarea fractiunilor. Agregatele calde, cantarite de catre sortatorul-dozator, sunt introduse in malaxor. Se adauga filerul rece, cautand sa se realizeze o cat mai buna omogenizare a agregatelor (cribluri, nisip) cu filerul. Apoi se adauga liantul (bitumul) fierbinte, la temperatura de 150 - 170 °C, si se continua amestecarea. Bitumul este livrat cald de la rafinarii si depozitat in bataluri sau in cisterne mobile (tancuri de bitum). Pentru malaxare, bitumul trebuie incalzit la temperatura de 150 - 170 °C pentru a i se asigura o vascozitate scazuta. Temperaturile recomandate pentru anrobarea agregatelor sunt 150 - 170 °C pentru bitumul D80/120 si 165 - 170 °C pentru bitumul mai dur (D40/50). 

Filerul este dozat cu ajutorul dozatorului de filer prin cantarire, iar bitumul poate fi dozat gravimetric sau volumetric. Malaxoarele cele mai raspandite sunt cele cu ax orizontal prevazut cu palete. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului, forma si inclinarea paletelor, astfel ca sa se efectueze o cat mai buna amestecare a agregatelor cu bitum. Paletele trebuie sa poata fi inlocuite usor, pe masura uzarii lor. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari, pana la 40 mm. Durata de malaxare depinde de tipul instalatiei si trebuie sa asigure o anrobare completa si uniforma a agregatelor cu bitum. O malaxare insuficienta conduce la o repartitie eterogena a liantului. O malaxare prea intensa nu imbunatateste anrobarea, dar micsoreaza randamentul instalatiei.

Incalzirea agregatelor si a bitumului la temperaturi foarte ridicate (peste 200 °C) trebuie evitata, la fel ca si incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori, deoarece in asemenea situatii bitumul sufera transformari care ii schimba caracteristicile, putandu-se ajunge la „arderea" acestuia, ceea ce echivaleaza cu pierderea adezivitatii si imbatranirea lui prematura. La iesirea din malaxor, mixtura asfaltica se depoziteaza provizoriu intr-un buncar de unde este incarcata in autobasculante si transportata la punctul de punere in opera. Temperata mixturii asfaltice livrate de fabrica de asfalt trebuie sa fie de 140 - 170 °C, in functie de temperatura atmosferica, distanta de transport, tipul acesteia etc. 

La fabricile de asfalt in flux continuu, malaxorul functioneaza in permanenta, atat agregatele, cat si bitumul fiind introduse in malaxor in permanenta, pe masura necesarului. La fabricile in flux discontinuu, incarcarea malaxorului se face succesiv, mixtura asfaltica fiind preparata in sarje. 

Productivitatea instalatiilor de producere a mixturilor asfaltice se calculeaza relatia: 
P = n·q·kt [t/h] (6.39) 
in care: 
P - este productivitatea fabricii, in t/h. 
n - numarul de sarje pe ora, n = 60/t.
t - timpul necesar unei sarje, in minute. 
q - masa unei sarje, in t. 
kt - indicele de utilizare a instalatiei, in general egal cu 0,85. 

Fabricile de asfalt in flux discontinuu sunt recomandate pentru santiere unde se lucreaza cu mixturi asfaltice diferite, acolo unde uneori dozajele se schimba de doua sau mai multe ori pe zi. Fabricile de asfalt in flux continuu sunt mai robuste si se recomanda mai ales pentru santiere unde se prepara acelasi tip de mixtura asfaltica in cantitati mari. Fabricile de asfalt performante, aflate actualmente in dotarea societatilor de drumuri, sunt automatizate si informatizate, astfel ca intreg procesul tehnologic este supravegheat cu usurinta, orice dereglaj al instalatiei putand fi semnalat in vederea efectuarii interventiilor necesare. 

In vederea realizarii unor mixturi asfaltice de buna calitate, in conformitate cu prevederile proiectului si cu dozajele elaborate de un laborator de specialitate, un rol deosebit de important revine controlului procesului tehnologic, care trebuie sa urmareasca in permanenta: calitatea materialelor, functionarea instalatiilor si a utilajelor, calitatea mixturilor asfaltice. Controlul materialelor trebuie sa se faca la primirea lor pe santier, in conformitate cu standardele in vigoare, de catre laboratorul de santier. 

Pentru criblurile aprovizionate (sorturile 3-8, 8-16, 16-25) se efectueaza urma­toarele incercari: 
- determinarea granulozitatii. 
- determinarea formei granulelor. 
- verificarea continutului de impuritati. 

Pentru nisip, pietris si balast, pe langa determinarea granulozitatii, se mai verifica in plus continutul de substante humice. In cazul unor materiale livrate, care nu corespund conditiilor tehnice, se va proceda conform legislatiei in vigoare, urmarindu-se perseverent ca in nici un caz sa nu fie introduse in procesul tehnologic, intrucat cu materiale de proasta calitate nu se pot executa mixturi asfaltice corespunzatoare. 

Filerul va fi controlat pe fiecare lot livrat, determinandu-se finetea si umiditatea, luandu-se masuri pentru a fi depozitat in conditii adecvate, in magazii acoperite, ferit de ploi si alte intemperii. 

Bitumul este de regula controlat la rafinarii, dar totusi este necesar sa fie verificat pe santier fiecare lot de bitum livrat, determinandu-se penetratia si punctul de inmuiere. De asemenea, se efectueaza verificarea adezivitatii lui fata de agregatele cu care a fost aprovizionat santierul. 

Controlul materialelor aprovizionate trebuie efectuat cu deosebita exigenta de ca­tre un personal calificat si constiincios, sub directa supraveghere a sefului de santier, care raspunde moral si material de calitatea lucrarilor executate.

2 comentarii:

  1. Da!! In sfarsit stiu si eu acum cum se face asfaltul

    RăspundețiȘtergere
  2. Pacat ca nu se tine cont de standarde si la noi cand se asfalteaza drumurile...

    RăspundețiȘtergere

Opinia ta conteaza !