Ipotezele


Ipotezele, teoriile si legile sunt explicatii ale naturii, iar explicatiile pot fi calitative, cantitative, descriptive, sau cauzale. Cele mai multe explicatii presupun folosirea unor variabile - caracteristici ce expun modificari detectabile si masurabile, iar multe dintre explicatii incearca sa identifice relatia dintre variabile.
Orice concept stiintific trebuie sa fie testabil - capabil de confirmare sau de respingere prin incercari sistematice.
Incertitudinea este inevitabila, nu numai in privinta explicarii conceptelor, ci si in privinta termenilor ce descriu conceptele testarii: confirmarea, verificarea, validarea, fezabilitatea, semnificatia.

Confirmarea stiintifica nu trebuie sa decida asupra corectitudinii unei idei, ori numai asupra probabilitatii corectitudinii ei, ci trebuie sa demonstreze ca ipoteza e confirmata de observatiile experimentale, ceea ce reprezinta cresterea gradului de incredere in ipoteza. Unele concepte pot fi testate direct impotriva altor concepte, multe dintre ele chiar prin simple deductii logice.
Cel mai adesea se cere sa se investigheze ipotezele mai mult pe cai indirecte, prin procedee de identificare si testarea empirica a anticiparilor conceptului. Testele furnizeaza o banca de date, formata pe baza observatiilor (evaluari calitative) sau a masurarilor cantitative. Esenta metodei stiintifice consta in interpunerea ipotezelor cu banca de date, verificarea speculatiilor cu rezultatele incercarii realitatii.

Metoda ipotezelor constituie elementul central al metodei stiintifice, insa progresul stiintific pretinde mai mult decat poate oferi ea. Ipotezele pot fi generate in oricare stadiu, iar unele pot fi eliminate in fazele incipiente ale cercetarii, datorita incompatibilitatilor cu observatiile anterioare bine stabilite. O singura ipoteza trebuie sa fie selectionata dupa criteriul indeplinirii unei multitudini de presupuneri (unele fara importanta, cele mai multe fiind testabile prin comparare cu rezultatele efectuate de alti cercetători ce au publicat deja date, altele necesitand experimente proprii datorita neconfirmarii depline de catre alti specialisti, iar cateva conducand la un program dedicat de incercare).

O caracteristica importanta a cunoasterii este „gradul de incredere”, desi este bazata pe procedee subiective, de cele mai multe ori semnificatiile fiind concluzive pana la limitele pe care ni le impunem.
O ipoteza nu poate fi probata doar printr-un test, unii oameni de stiinta (indeosebi fizicienii) si multi filosofi fiind de parere ca mai degraba se poate obtine infirmarea ipotezei. Totusi, acest argument se retine numai in cazul anticiparilor deductive. Cel mai adesea, testul nu constituie o diagnosticare completa, deoarece asumarile vor umple ipotezele de infirmari. Multe ipoteze vor fi abandonate fara a ajunge sa fie infirmate, iar altele vor fi acceptate drept ipoteze valabile fara a fi testate cu grija, daca au fost confirmate o multitudine de teste, practic, cercetatorul nu mai poate lucra daca permanent va suspecta orice.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !

Booking.com