Pistonul


Impreuna cu segmentii si boltul pistonului indeplineste mai multe functiuni:
- realizeaza in cilindru un perete mobil necesar variatiei de volum reclamate de efectuarea ciclului motor
- capul sau contine camera de ardere, iar alteori este profilat pentru realizarea unei miscari organizate a gazelor
- ghideaza miscarea piciorului bielei
- etanseaza cilindrul spre si dinspre carter impiedicand scaparile de gaze si uleiul in exces
- evacueaza o parte din caldura dezvoltata din arderea care se desfasoara in cilindru
Partile componente sunt: capul care vine in contact cu gazele, regiunea port segmenti cu mai multe canale circulare, mantaua - care gliseaza pistonul in cilindri, locasurile boltului si umerii pistonului.
Capul pistonului preia o mare parte din caldura gazelor de ardere, care va fi evacuata prin regiunea port segmenti si prin manta. O parte se transmite boltului si bielei. Datorita acestei calduri cedate exista un gradient de caldura care apare la piston. Din aceasta cauza apar dilatari importante ale pistonului, fiind necesara adoptarea unui joc corespunzator la rece, care in functionare se va micsora mult prin dilatare.
Sub actiunea temperaturii ridicate de functionare se micsoreaza apreciabil rezistenta mecanica a materialului din care este construit pistonul fata de valorile obisnuite realizate la temperaturi ambiante. O alta consecinta importanta este cea legata de dilatarea inegala a diferitelor zone ale acestuia. Se observa o temperatura de lucru de circa 300-400 de grade la capul pistonului, spre deosebire de o temperatura de circa 110 grade spre manta.
Din acest motiv forma pistonului nu este perfect cilindrica, asa cum ar parea la o primă vedere. Presupunand ca in functionare jocul dintre camasa si piston trebuie sa fie acelasi, indiferent de pozitia de masurare a acestuia, la capul pistonului este un joc mai mare la rece la fel si in zona umerilor pistonului in care este adunata o cantitate mai mare de material. Astfel, profilul pistonului este eliptic in plan transversal si de trunchi de con in plan longitudinal. Jocurile prevazute sunt relativ mici si depind de dimensiunea pistonului, dar foarte importante. Un joc prea mic poate conduce la blocari ale pistonului in cilindru si, eventual blocaje ale acestuia, un joc prea mare conduce la scapari importante de gaze pe langa piston la regimuri de temperatura scazuta (motor rece). De asemenea un joc prea mare poate conduce la lovirea pistonului de camasa (bataie). Acelasi fenomen se poate dezvolta si la motoarele mai uzate, in care capul pistonului s-a mai micsorat.

Solicitarile pistonului sunt determinate de tensiunile termice generate de incalzirile neuniforme si de incarcarile mecanice determinate de presiunea maxima a gazului (presiunea maxima de ardere este de 6 - 8 MPa la motoarele cu ardere prin scanteie si 8 - 15 MPa la motoarele cu ardere prin compresie) si de forta de inertie care se aplica asupra pistonului si care depinde de turatia acestuia.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !

Booking.com