Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor si insipid, care este mai putin dens decat aerul, este un compus relativ stabil si participa in mica masura la reactiile chimice atmosferice. CO este un produs intermediar prin care trec toti compusii carbonului cand sunt oxidati. In prezenta unei cantitati suficiente de O2, CO produs in timpul arderii este imediat oxidat, obtinandu-se CO2, dar acest lucru nu se intampla in cazul functionarii motorului in regim de mers in gol sau de decelerare. In conditii obisnuite de functionare, motoarele diesel produc cantitati mici de CO, comparativ cu motoarele cu benzina.
Afinitatea CO de a se combina cu hemoglobina este de 220 de ori mai mare decat pentru O2 , rezultand carboxihemoglobina, ceea ce produce, chiar si pentru doze mici, afectiuni ale sistemului nervos, respirator si cardiovascular. Reactia este reversibila si expunerea intoxicatilor timp de cateva ore la aer curat duce la eliminarea gazului din corp. Regula lui Henderson si Haggard arata ca exista o corelatie stransa intre concentratia gazului si timpul de expunere. Produsul dintre parti CO/10000 si timpul de expunere, in ore, da o cifra orientativa cu privire la toxicitatea gazului.
CO participa, ca substanta secundara, la o serie de reactii atmosferice incluzand si formarea ozonului, in mod indirect, prin reactia cu radicalii hidroxili (OH) pe care ii consuma si care ar fi contribuit la neutralizarea unor gaze cu potential mai mare de producere a efectului de sera, cum ar fi metanul.
Intoxicatia cu CO conduce la dureri de cap, oboseala, ameteli, tulburari de vedere, irascibilitate, palpitatii, voma, lesin, coma, moarte.
Afinitatea CO de a se combina cu hemoglobina este de 220 de ori mai mare decat pentru O2 , rezultand carboxihemoglobina, ceea ce produce, chiar si pentru doze mici, afectiuni ale sistemului nervos, respirator si cardiovascular. Reactia este reversibila si expunerea intoxicatilor timp de cateva ore la aer curat duce la eliminarea gazului din corp. Regula lui Henderson si Haggard arata ca exista o corelatie stransa intre concentratia gazului si timpul de expunere. Produsul dintre parti CO/10000 si timpul de expunere, in ore, da o cifra orientativa cu privire la toxicitatea gazului.
CO participa, ca substanta secundara, la o serie de reactii atmosferice incluzand si formarea ozonului, in mod indirect, prin reactia cu radicalii hidroxili (OH) pe care ii consuma si care ar fi contribuit la neutralizarea unor gaze cu potential mai mare de producere a efectului de sera, cum ar fi metanul.
Intoxicatia cu CO conduce la dureri de cap, oboseala, ameteli, tulburari de vedere, irascibilitate, palpitatii, voma, lesin, coma, moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !