Franarea in curba a auturismelor

Cand franarea in curba decurge cu blocajul rotilor din fata (cu urme produse de ambele roti), lipsa reactiunilor laterale pe acestea face imposibila inscrierea in viraj iar vehiculul se deplaseaza pe o traiectorie in linie dreapta, tangenta la curba drumului.

Problematica franarii in curba este mai complexa intrucat tendinta deplasarii instabile apare chiar la franari mai putin intense si asta pe de o parte din cauza repartitiei inegale a fortelor si maselor pe axe, iar pe de alta, din cauza inegalitatii maselor preluate de rotile din interiorul si din exteriorul curbei. Datorita fortei centrifuge, pe rotile din exteriorul curbei se repartizeaza o greutate mai mare decat pe cele din interior, daca fortele de franare pe rotile din stanga si dreapta sunt egale, raportul intre forta tangentiala si greutate este mai mare pe rotile din interiorul curbei si chiar la franari moderate poate depasi valoarea aderentei, ceea ce implica blocarea lor. Ca urmare, vehiculul are tendinta virajului catre exteriorul curbei, insotit de derapaj.

Din cele mentionate anterior se desprinde concluzia precum ca franarea in curba trebuie evitata. Acest lucru nu este totdeauna posibil si poate genera accidente grave, influentate si de alti factori, precum viteza de deplasare, curbura drumului, aderenta, distanta de vizibilitate, etc. De regula, prima care imprima urma de franare pe directie longitudinala este roata din fata, de pe interiorul curbei, daca tractiunea este asigurata de axa spate, la tractiunea pe axa fata, prima care imprima urma este roata spate din interiorul curbei (se are in vedere faptul ca forta tangentiala pe roata reprezinta diferenta intre forta de franare si forta cu care inertia transmisiei tinde sa antreneze in continuare roata). Urme pe directie transversala sau combinate pot apare si la sistemul de franare cu ABS, care controleaza patinarea rotilor numai pe directie longitudinala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !