Definitia si clasificarea fiabilitatii

Termenul de fiabilitate („reliability” in limba engleza si „nadiojnost” in rusa) provine din limba franceza (fiabilité). Definitia termenului de fiabilitate are doua aspecte: un aspect calitativ si un aspect cantitativ. Fiabilitatea reprezinta, din punct de vedere calitativ aptitudinea unui element, bloc sau produs de a-si indeplini functia specificata, in conditii date, de-a lungul unei durate de timp date.

Astfel pentru a caracteriza fiabilitatea unui produs este nevoie sa fie

specificate:

- functia sau functiile produsului, in sensul conservarii performantelor, a calitatii, constatate sau mentionate in momentul achizitionarii produsului.

- precizarea duratei de functionare, denumita si „timp de misiune” de-a lungul careia performantele se pastreaza. Astfel este justificata afirmatia anterioara potrivit careia fiabilitatea este calitatea pastrata in timp.

- specificarea conditiilor de functionare, atat interne cat si externe.

Este vorba de un complex de factori rezultati din functionarea propriu zisa (forte, miscari, temperaturi, presiuni) si factorii proveniti din partea climatului tehnic.

Pentru a avea o imagine clara a acestei proprietati a unui produs este necesara definirea si cantitativa. Fiabilitatea reprezinta, din punct de vedere cantitativ probabilitatea ca un element, bloc sau produs sa-si indeplineasca functia specificata, in conditii date, de-a lungul unei durate de timp date.

Referitor la functia de fiabilitate se mai utilizeaza o serie de termeni:

- fiabilitate observata - pentru produse nereparate reprezinta raportul dintre numarul de produse aflate in stare de functionare la sfarsitul intervalului de timp dat si numarul total de produse ce compun esantionul la inceputul intervalului considerat.

- pentru un produs reparat reprezinta raportul intre numarul de cazuri in care, in un interval de timp dat, produsul si-a indeplinit functia specificata si numarul total de solicitari in intervalul dat.

- fiabilitate estimata - fiabilitatea unui dispozitiv determinata prin valoarea sau valorile limita ale intervalului de incredere asociat unui nivel de incredere dat si bazata pe aceleasi date ca si fiabilitatea observata a dispozitivelor nominal identice.

- fiabilitate extrapolata - fiabilitatea obtinuta printr-o extrapolare sau interpolare definita a fiabilitatii observate sau estimate, la durate si (sau) la conditii diferite de cele corespunzand fiabilitatii observate sau estimate (extrapolarea sau interpolarea trebuie sa fie justificata).

- fiabilitate prevazuta - fiabilitatea calculata, pornind de la fiabilitatea observata, estimata sau extrapolata a elementelor componente ale dispozitivului, pentru conditii de utilizare date si avand in vedere aspectele functionale si constructive ale dispozitivului (ipotezele tehnice si statistice, precum si bazele de calcul trebuie sa fie indicate).

- fiabilitate preliminata - fiabilitatea stabilita pe baza unor analogii, generalizari sau particularizari.