Specificatiile aliajelor de cupru

Cuprul are o larga utilizare datorita conductibilitatii termice si electrice ridicate dar si a rezistentei bune la coroziune. Cuprul are greutatea specifica, la 20 grade Celsius, conductibilitatea electrica ridicata. Se deformeaza bine la rece si la cald. Se topeste la 1084 grade Celsius, are retea cubica cu fete centrate, are rezistenta mica Rm=20-25daN/mm2. Dupa deformare la rece si recoacere are A=30-35%. Dupa modul de obtinere cuprul poate fi: cupru brut de convertizor, cupru electrolitic etc. 

Impuritatile in cupru au o mare influenta asupra proprietetilor sale, respectiv asupra comportarii la prelucrarile ulterioare. Impuritatile se impart in: impuritati solubile in cupru solid (Al, Fe, Ni, Zn, etc.) care dau solutii solide, maresc rezistenta, duritatea, scad contuctibilitatea termica si electrica. 

Principalele deficiente ale cuprului, partial sau total inlaturate prin aliere sunt turnabilitatea redusa, anticorozitatea slaba, proprietati mecanice relativ mici. 

Cuprul are doua categorii mari de aliaje: alama (Am-aliaj al cuprului cu Zn si alte elemente) si bronzul (Bz-aliaj al cuprului cu Sn si alte elemente). 

Clasificarea aliajelor de cupru: 

Aliajele cuprului: 

Alama: Cu+Zn+X (Zn aproximativ 50%).
- normala Cu+Zn.
- speciala Cu+Zn+X 
- alpaca Cu+Zn+Ni 

Bronz: Cu+Sn+X (Sn aproximativ 25%).
- normala Cu+Sn 
- speciala Cu+X (X=Si, Al, Mn, Ni, Be, etc).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !

Booking.com