Una din preocuparile constante ale fiintei umane a fost imaginarea unor modalitati care sa simplifice diverse aspecte ale vietii cotidiene. Inventiile ingineresti si-au propus mereu maximizarea perfomantelor si minimizarea
efortului uman, insa prezenta factorului uman a fost o conditie necesara pentru rezolvarea oricarei probleme. Abia in secolul XX s-a pus cu adevarat problema automatizarii unor procese si transformarea pozitiei omului din efectuant in supervizor.
Urme ale preocuparilor pentru inteligenta artificiala se pot intalni inca din antichitate. Primul sistem expert se considera a fi un papirus egiptean, datand din mileniul III i.Hr., care consta in 48 de observatii asupra diagnosticarii si tratarii ranilor la cap. Cunostintele erau organizate sub forma de reguli: daca exista un anumit simptom, atunci se recomanda un anumit tratament.
Trebuie mentionat ca aceasta realizare se bazeaza pe o alta inventie extraordinara a omului, scrisul, prin intermediul caruia obiectele fizice ale lumii reale pot fi reprezentate si manipulate in mod simbolic.
La inceputul secolulului XX, este mentionata pentru prima data o masina capabila sa indeplineasca sarcini in locul omului. Momentul de nastere al inteligentei artificiale este legat de anul 1956, cand la reuniunea de la Darmouth College (Hanover New Hampshire) a fost prezentat programul de demonstrare a logicii propozitiilor. In acelasi an, John McCarthy a stabilit termenul de inteligenta artificiala. Tot in 1956, Alan Newell si Herbert Simon propun un program care simuleaza rationamentul uman, General Problem Solver, bazat pe logica predicativa. McCarthy inventeaza in 1959, la MIT AI Lab1, limbajul LISP, destinat programarii declarative. Acest limbaj, cu unele modificari, se foloseste si azi, dupa aproape 50 de ani.
Inceputul anilor 1970 aduce si o noua etapa tehnologica, cea a microprocesoarelor, care determina aparitia generatiei a patra de calculatoare, care continua pana in prezent. In 1985 apare un nou limbaj de programare declarativ, Clips, propus de NASA. In 2000, se construiesc deja animale de casa robotizate (robot-pets) interactive, cu mare succes comercial, campionii in acest domeniu fiind firmele japoneze. In prezent, se dezvolta roboti care sa poata transmite imagini de pe suprafata planetei Marte si se cerceteaza posibilitatile de crestere a autonomiei vehiculelor spatiale.
Se preconizeaza ca, in jurul anilor 2030, calculatoarele vor egala din punctul de vedere al complexitatii si puterii de procesare capacitatile omului. De-a lungul timpului, au fost enuntate mai multe raspunsuri la intrebarea „Ce este inteligenta artificiala?”.
Astfel:
- inteligenta artificiala este domeniul de studiu care isi propune sa explice si sa modeleze comportamentul inteligent in termenii proceselor de calcul.
- inteligenta artificiala nu este o stiinta pura sau o noua disciplina inginereasca, ci are o natura clara de interdisciplinaritate, care implica stiinta calculatoarelor, matematica, psihologia proceselor cognitive etc.
- din punct de vedere ingineresc, inteligenta artificiala se ocupa cu generarea reprezentarilor procedurilor care in mod automat si autonom permit rezolvarea problemelor rezolvate pana acum numai de oameni.
- obiectivul inteligentei artificiale este abordarea inteligentei ca pe un calcul posibil de efectuat, fezabil.
efortului uman, insa prezenta factorului uman a fost o conditie necesara pentru rezolvarea oricarei probleme. Abia in secolul XX s-a pus cu adevarat problema automatizarii unor procese si transformarea pozitiei omului din efectuant in supervizor.
Urme ale preocuparilor pentru inteligenta artificiala se pot intalni inca din antichitate. Primul sistem expert se considera a fi un papirus egiptean, datand din mileniul III i.Hr., care consta in 48 de observatii asupra diagnosticarii si tratarii ranilor la cap. Cunostintele erau organizate sub forma de reguli: daca exista un anumit simptom, atunci se recomanda un anumit tratament.
Trebuie mentionat ca aceasta realizare se bazeaza pe o alta inventie extraordinara a omului, scrisul, prin intermediul caruia obiectele fizice ale lumii reale pot fi reprezentate si manipulate in mod simbolic.
La inceputul secolulului XX, este mentionata pentru prima data o masina capabila sa indeplineasca sarcini in locul omului. Momentul de nastere al inteligentei artificiale este legat de anul 1956, cand la reuniunea de la Darmouth College (Hanover New Hampshire) a fost prezentat programul de demonstrare a logicii propozitiilor. In acelasi an, John McCarthy a stabilit termenul de inteligenta artificiala. Tot in 1956, Alan Newell si Herbert Simon propun un program care simuleaza rationamentul uman, General Problem Solver, bazat pe logica predicativa. McCarthy inventeaza in 1959, la MIT AI Lab1, limbajul LISP, destinat programarii declarative. Acest limbaj, cu unele modificari, se foloseste si azi, dupa aproape 50 de ani.
Inceputul anilor 1970 aduce si o noua etapa tehnologica, cea a microprocesoarelor, care determina aparitia generatiei a patra de calculatoare, care continua pana in prezent. In 1985 apare un nou limbaj de programare declarativ, Clips, propus de NASA. In 2000, se construiesc deja animale de casa robotizate (robot-pets) interactive, cu mare succes comercial, campionii in acest domeniu fiind firmele japoneze. In prezent, se dezvolta roboti care sa poata transmite imagini de pe suprafata planetei Marte si se cerceteaza posibilitatile de crestere a autonomiei vehiculelor spatiale.
Se preconizeaza ca, in jurul anilor 2030, calculatoarele vor egala din punctul de vedere al complexitatii si puterii de procesare capacitatile omului. De-a lungul timpului, au fost enuntate mai multe raspunsuri la intrebarea „Ce este inteligenta artificiala?”.
Astfel:
- inteligenta artificiala este domeniul de studiu care isi propune sa explice si sa modeleze comportamentul inteligent in termenii proceselor de calcul.
- inteligenta artificiala nu este o stiinta pura sau o noua disciplina inginereasca, ci are o natura clara de interdisciplinaritate, care implica stiinta calculatoarelor, matematica, psihologia proceselor cognitive etc.
- din punct de vedere ingineresc, inteligenta artificiala se ocupa cu generarea reprezentarilor procedurilor care in mod automat si autonom permit rezolvarea problemelor rezolvate pana acum numai de oameni.
- obiectivul inteligentei artificiale este abordarea inteligentei ca pe un calcul posibil de efectuat, fezabil.
Patrick Winston a spus: „inteligenta artificiala este studiul ideilor care permit calculatoarelor sa efectueze lucrurile care fac oamenii sa para inteligenti”.
Marvin Minsky a initiat ipoteza conform careia: “Inteligenta nu este un singur lucru, ci o colectie de strategii, iar inteligenta artificiala este stiinta identificarii concrete a acestor strategii si a modului in care se incadreaza intr-un tot coerent”.
Este greu de dat o definitie precisa a domeniului inteligentei artificiale. In general, se considera ca obiectul sau de studiu se refera la modalitatile prin care poate fi imitata inteligenta umana cu ajutorul calculatoarelor electronice si a unor programe performante.
Totusi, nici inteligenta umana nu este o notiune clarificata pe deplin. In general, putem spune ca, inteligenta umana este capacitatea de a invata usor si bine, de a sesiza ceea ce este esential, de a rezolva situatii si probleme noi pe baza experientei acumulate anterior.
În consecinta, inteligenta artificiala poate fi descrisa drept acel domeniu al informaticii care se ocupa cu proiectarea si construirea sistemelor capabile sa realizeze functii ale intelectului uman, cum ar fi invatarea din experienta, intelegerea limbajului natural sau utilizarea unui rationament pentru rezolvarea problemelor.
Marvin Minsky a initiat ipoteza conform careia: “Inteligenta nu este un singur lucru, ci o colectie de strategii, iar inteligenta artificiala este stiinta identificarii concrete a acestor strategii si a modului in care se incadreaza intr-un tot coerent”.
Este greu de dat o definitie precisa a domeniului inteligentei artificiale. In general, se considera ca obiectul sau de studiu se refera la modalitatile prin care poate fi imitata inteligenta umana cu ajutorul calculatoarelor electronice si a unor programe performante.
Totusi, nici inteligenta umana nu este o notiune clarificata pe deplin. In general, putem spune ca, inteligenta umana este capacitatea de a invata usor si bine, de a sesiza ceea ce este esential, de a rezolva situatii si probleme noi pe baza experientei acumulate anterior.
În consecinta, inteligenta artificiala poate fi descrisa drept acel domeniu al informaticii care se ocupa cu proiectarea si construirea sistemelor capabile sa realizeze functii ale intelectului uman, cum ar fi invatarea din experienta, intelegerea limbajului natural sau utilizarea unui rationament pentru rezolvarea problemelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !