Hemoragia

Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie. Se pot deosebii mai multe feluri de hemoragii :

  Hemoragiile externe:

  -in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange.
In functie de vasele care au fost sectionate, putem deosebii:
 - hemoragiile arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii.
 - hemoragiile venoase, in care sangele, avand culoarea rosu inchis, curge lin continuu.
- hemoragiile capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

 Hemoragii interne

in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala, etc.).
 In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge:
 - hemoragii mari, mortale, cand se pierde mai mult de jumatate din cantitatea totala de sange.
 - hemoragii mijlocii, cand se pierde 1/3 din cantitatea totala de sange
 - hemoragii mici, cand se pierde o cantitate de 500 - 600 ml de sange.

Hemoragiile externe si cele exteriorizate, sunt usor de recunoscut.
Hemoragiile interne sunt insotite de o serie de semne prin care se pot banuii si diagnostica. Aceste semne sunt ameteala, cresterea numarului de batai ale inimii pe minut si cresterea numarului de respiratii pe minut. Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arteriala scade mult sub cifra normala. Bolnavul este nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.
Oprirea unei hemoragii se numeste hemostaza.
Hemostaza se poate realiza in mod natural sau artificial. Hemostaza normala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentu in care a venit in contact cu mediul exterior. Acest fel de hemostaza se produce in cazul unor hemoragii mici, capilare, in care intensitatea curgerii sangelui este mica. In cazul unor hemoragii mari este nevoie de o interventie speciala pentru oprirea sangerarii.
Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor. Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie, este aplicarea unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie. Daca hemoragia nu se opreste, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge sangele.
  In hemoragia arteriala, coprimarea se va face intr-un punct situat cat mai aproape de rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita curgerea sangelui care vine de la inima prin vasul deschis.

Pentru relizarea hemostazei la nivelul membrului superior, compresiunea manuala se va realiza la nivelul:
 - fosei supraclaviculare, la mijlocul marginii posterioare a claviculei, prin comprimarea arterei subclaviculare pe planul dur al primei coaste
 - santului brahial intern, prin comprimarea arterei humerale, pe planul dur reprezentat din diafia humerusului
 - plicii cotului, in santul dicipital intern, prin comprimarea arterei humerale, inainte de bifurcarea sa in artera ulnara si artera radiala
 - zonelor laterale si mediale ale fetei anterioare a articulatiei pumnului, unde artera radiala si artera ulnara pot fi comprimate eficient pe oasele subiacente ( radius si ulna )

 Hemostaza prin compresiunea manuala la membrul inferior poate fi realizata la nivelul:
 - fetei posterioare a articulatiei genunchiului prin comprimarea arterei poplitee
 - fetei dorsale a labei piciorului prin compresiunea realizata pe artera pedioasa

Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile care sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma insa numai pentru o hemostaza de scurta durata. In cazul in care nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se recurge la aplicarea garoului. Garoul este un tub sau o banda elastica. Acesta realizeaza o compresie concentrica a partilor moi, care la randul lor exercita o compresie circulara cu inchiderea vaselor de sange. Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplica sub garou o fasa de tifon, sau un obiect dur cu axul mare orientat paralel cu axul vascular al membrului. Din acest moment toata circulatia sangelui dincolo de garou inceteaza, toate tesuturile situate in regiunea respectiva nemaiprimind oxigen. Pentru aceste motive mentinerea unui garou nu poate depasi o ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o unitate medicala. Ori de cate ori se aplica un garou, trebuie sa se noteze ora si minutul la care a fost pus, pentru evitarea unor accidente grave, din cauza lipsei de sange din zona de sub garou.

  Dintre hemoragiile exteriorizate, cea mai usor de oprit este hemoragia nazala ( epitaxisul ). Bolnavul trebuie asezat pe un scaun cu spate sprijinit de spatar si departe de surse de caldura. Se scoate cravata si legaturile din jurul abdomenului accidentatului. Daca epitaxisul este mic, se opreste spontan sau prin simpla apasare a aripii nazale respective. Aceasta apasare se poate face si dupa ce in prealabil s-a introdus in nara un tampon de vata imbibat cu o solutie de apa oxigenata sau de antipirina. Nu trebuie sa ne grabim cu scoaterea tamponului, pentru a reusii sa oprim sangerarea in cel mult 5 minute.
 Accidentatii care prezinta hemoragii exteriorizate, altele decat cele nazale, trebuie imediat culcati si lasati linistiti.Se cheama de urgenta salvarea. Accidentati la care se banuieste o hemoragie interna trebuie bine inveliti, incalziti cu sticle de apa calda la maini si picioare si li se va da sa bea ceaiuri dulci. Interventia medicului este strict necesara.

 In vederea transportarii victimei la spital, aceasta va fi asezata cu capul mai jos decat nivelul corpului, lateral dreapta sau stanga pentru inconstienti, iar membrele inferioare vor fi ridicate la 30-45 grade. Pe timpul transportului, victima va fi invelita, pentru evitarea frisoanelor si, daca este constienta, va fi hidratata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !

Booking.com