Clasificarea si partile componente ale sistemului de franare


Clasificarea sistemelor de franare se face dupa utilizare in :


Sistemul principal de franare il intalnim si sub denumirea de frana principala sau de serviciu. Frana principala in mod uzual in exploatare poarta numele de frana de picior datorita modului de actionare. Acest sistem de franare trebuie sa permita reducerea vitezei automobilului pana la valoarea dorita, inclusiv pana la oprirea lui, indiferent de viteza si de starea lui de incarcare. Frana principala trebuie sa actioneze asupra tuturor rotilor automobilului.

Sistemul de siguranta de franare, intalnit si sub denumirea de frana de avarii sau frana de urgenta are rolul de a suplini frana principala in cazul defectarii acesteia. Frana de siguranta trebuie sa fie actionata de conducator fara a lua ambele maini de pe volan. Siguranta circulatiei impune existenta la automobile a franei de siguranta fara de care nu este acceptat in circulatia rutiera.

Sistemul stationar de franare sau frana de stationare are rolul de a mentine automobilul imobilizat pe o panta in absenta conducatorului un timp nelimitat. Datorita actionarii manuale a franei de stationare  a primit denumirea de frana de mana. In limbaj, frana de stationare este intalnită si sub denumirea de frana de parcare sau ajutor. Frana de stationare trebuie sa aiba o comanda proprie, independenta de cea a franei principale. In foarte multe cazuri frana de stationare preia si rolul franei de siguranta.

Sistemul auxiliar de franare este o frana suplimentara avand acelasi rol ca si frana principala, utilizandu-se in caz de necesitate cand efectul ei se adauga franei de siguranta.

Sistemul suplimentar de franare sau dispozitivul de incetinire are rolul de a mentine constant viteza automobilului, la coborarea unor pante lungi fara utilizarea indelungată a franei. Acest sistem de franare se utilizeaza in cazul automobilelor cu mase mari sau destinate special sa fie utilizate in regiuni muntoase sau cu relief accidentat. Sistemul suplimentar de franare contribuie la micsorarea uzurii franei principale si la sporirea securitatii circulatiei.


Alcatuirea sistemului de franare

- mecanismul de franare propriu-zis
- mecanismul de actionare a franei

După locul unde este aplicat momentul de franare (de punere a franei propriu-zise) se deosebesc :
- frane cu roti
- frane cu transmisii

In primul caz mecanismul de franare propriu-zis actioneaza direct asupra butucului rotii (prin intermediul piesei care se roteste cu el ), iar in al doilea caz actioneaza asupra unui arbore a transmisiei automobilului.

După forma piesei care se roteste mecanismele de franare propriu-zise se impart in:
- frane cu tambur
- frane cu disc
- frane combinate

După forma pieselor care produc franarea se deosebesc:
- franare cu saboti
- franare cu banda
- franare cu discuri
- franare combinata (cu saboti si benzi, cu saboti si cu discuri)

Piesele care produc franarea pot fi dispuse in interiorul sau exteriorul pieselor rotoare.

Dupa tipul mecanismului de actionare sistemele de franare se impart in:
- cu actionare directa la care forta de franare se datoreaza efortului conducatorului
- cu servoactionare la care pentru franare se foloseste energia unui agent exterior, iar conducatorul regleaza doar intensitatea franei
- cu actionarea mixta la care forta de franare se datoreste atat conducatorului cat si forta unui servomecanism.

Actionarea directa utilizata la autoturisme si la autocamioane cu sarcina utila mica, poate fi mecanica sau hidraulica. Actionarea hidraulica este foarte raspandita. Actionarea mixta cea mai raspandita este actionarea hidraulica cu servomecanism neautomatic. Aceasta actionare se intalneste la autoturismele de clasa superioara precum si la autobuzele si autocarele de capacitate mijlocie.

Servoactionarea poate fi: pneumatica (cu presiune sau depresiune), electrica electropneumatica etc. Se utilizeaza la autocamioanele cu sarcina utila mare si la autobuze.

Dupa numarul de circuite prin care efortul executat de sursa de energie se transmite catre franele propriu-zise se deosebesc:
- frane cu un singur circuit
- frane cu mai multe circuite

In cazul solutiei cu mai multe circuite franele (sau elementele lor) se grupeaza in diferite moduri. In mod frecvent se leaga de la un circuit franele unei punti (sau grupuri de punti) existand insa si scheme in care la un circuit sunt legate franele aflate pe aceasi punte a autovehiculului sau in pozitii diametral opuse.

Sistemele de franare cu circuite multiple sporesc sensibilitatea, fiabilitatea acestora in securitatea circulatiei, fapt pentru care in unele tari este prevazuta obligativitatea circuitelor la anumite tipuri de automobile.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !

Booking.com