Actionarea franelor



Actionarea mecanica a franelor

In prezent actionarea mecanica este pe cale de disparitie la la franele de serviciu datorita urmatoarelor dezavantaje principale:
- dificultatea asigurarii franarii concomitente a tuturor rotilor
- dificultatea realizarii distributiei dorite a fortelor de franare pe puntile automobilului
- necesitatea unor reglaje frecvente
- randamentul scazut datorita numarului mare de articulatii care in general nu se ung in exploatare
Datorita acestor dezavantaje actionarea mecanica este limitata numai la franele de stationare sau de siguranta.


Actionarea hidraulica a franelor

Actionarea hidraulica a franelor este in prezent cea mai raspindita la automobile. Avantajele principale ale actionarii hidraulice a franelor sunt:
- franarea concomitenta a tuturor rotilor

- repartizarea dorita a eforturilor de franare intre punti cat si intre saboti se realizeaza foarte usor
- randament ridicat datorita in special rigiditatii mari a mecanismului de actionare
- timp redus la intrare in actiune
- constructia simpla si intretinere usoara
Dintre dezavantajele actionarii hidraulice se pot enumera:
- imposibilitatea realizarii unui raport de tensiune ridicat
- scoaterea din functiune a integului sistem de franare in cazul spargerii unei conducte (la sistemul cu un singur circuit)
- patrunderea aerului (care este comprimat ) in instalatie duce la marirea cursei pedalei si reduce foarte mult eficienta franarii

La actionarea hidraulica efortul de la pedala la frane se transmite printr-o coloana de lichid, aflat in conducte care este practic imposibil.

In continuare vom analiza partile componente ale actionarii hidraulice.

Pompa centrala

Pompa centrala sau cilindru principal constitue elementul de comanda al actionarii hidraulice. Pompa centrala trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: intrarea rapida in functiune a sistemului de franare, de franarea rapida excluderea posibilitatilor de patrundere a cercului in instalatie si prevenire, pierderilor de lichid. Pompa centrala, destinata sistemului de franare cu un singur circuit se compune din doua parti principale: principiul propriu zis si reversul de lichid. In cazul sistemelor de franare cu doua circuite independente se utilizeaza fie doua pompe centrale dispuse alaturi si actionate de catre o singura pedala de frana, fie doua pompe centrale cu dispunere axiala cuprinse intr-un singur corp comun. Pompele centrale in tandem se folosesc pe o scara mult mai mare decit cele dispuse alaturi.

Pompele receptoare 

Pot fi de tipul cu doua pistoane sau cu un singur piston. In unele cazuri cilindrul de lucru poate fi in trepte, adica pistoanele sunt cu diametre diferite, pentru a obtine presiuni specifice, intre garniturile de frictiune si tambur, egal pentru cei doi saboti. Dupa locul de dispunere pompele receptoare pot fi interioare (in roata) si exterioare. Ultima solutie se utilizeaza cind sunt necesare forte mai mari de actionare, iar pompa receptoare nu se poate amplasa in interiorul rotii datorita spatiului limitat. In general la autoturisme diametrele cilindrilor receptori la franele rotilor din fata sunt cu 30-40 % mai mari, decat la franele rotilor din spate pentru a tine seama de incarcarile dinamice ale puntilor in timpul franarii.

Conductele de legature

Se deosebesc doua tipuri de conducte de legatura: - rigide si elastice. Conductele rigide sunt confectionate din otel, alama sau cupru. Cele mai utilizate sunt conductele din hotel, mai usoare si mai rezistente, la care suprafata interioara este acoperita cu cupru, iar suprafata exterioara are o acoperire anticoroziva. Conductele rigide alcatuiesc partea principala a circuitului de franare. Conductele elastice se utilizeaza la asamblarea cu conductele rigide a pieselor care se deplaseaza in raport cu cadrul. Ele se compun dintr-o parte interioara din cauciuc, su forma tubulara invelita cu doua straturi de panza din bumbac impregnata cu cauciuc si cu un strat exterior protector din cauciuc.

Lichidul de frana

Lichidul de frana utilizat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa aiba o vascozitate mica
-sa nu produca coroziune pieselor
-sa aiba proprietati de curgere
-sa aiba punctul de fierber cat mai ridicat
Pentru satisfacerea acestor cerinte lichidele de frana sunt amestucuri formale dintr-un solvent, putin vascos si relativ volatil si o substanta onctoasă.












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !

Booking.com