Sistemele DTA (Dynamic Traffic Assignment) sunt indelung recunoscute ca avand
un rol important in ceea ce priveste atat evaluarile politicilor de transport
si de planificare a retelelor de drumuri, cat si operatiile si managementul
traficului in timp real. Modul in care traficul este introdus intr-un model DTA
are implicatii importante in ceea ce priveste fidelitatea si acuratetea
rezultatelor modelului respectiv.
Descoperirile puse in practica in tehnologie si putere computationala, DTA
reprezinta un model de inalta fidelitate realizat pentru a prezice si a
reproduce fenomenul complex al traficului. In figura urmatoare este prezentata
structura unui model genereal DTA, care este compus din doua parti principale:
1. Un model cerere care sa aiba abilitatea de a determina ratele fluxului
cailor dependete intr-o retea. Acest model prezice si estimeaza fluxurile OD si
decizia soferilor si apoi converteste multimea fluxurilor OD in vehicule
individuale care sunt folosite ca si intrari pentru modelul de furnizare al
datelor.
2. Un model de furnizare a datelor capabil simula incarcarea unei retele.
Toate abordarile DTA realizate pana in acest moment pot fi categorisite in
4 clase bazate pe natura modelarii si solutionarii contextului respectiv:
- programarea matematica
- controlul optimal
- inegalitatea variationala (VI)
- simularea
Modele aflate in grupurile 1,2 si 3 sunt considerate modele analitice, care
in general contin relatii matematice demonstrate, ce furnizeaza o vedere din
interioriul acestor capacitati. In timp ce modelele analitice sunt stricte din
punct de vedere matematic, acestea se bazeaza pe siple presupuneri in
gestionarea dinamicii de trafic, facandu-le nepotrivite pentru aplicatiile la
scara larga din lumea reala, bazate pe managementul si congestionarea
traficului.
Aplicatiile la scara larga din lumea reala necesita modele care sa capteze
carecteristicile stohaice a dinamicii traficului in detaliu, prin estiomare asi
prezicerea fluxurilor OD timpilor de calatorie si a cozilor din trafic. Aceste
caracteristici stau in general in spatele modelelor analitice existente si, din
acest motiv, simulare este necesara.
Sistemele DTA bazate pe
simulare
Sunt 3 tipuri de modele DTA bazate pe simulare care pot fi deosebite
bazandu-ne pe nivelul de detaliu cu care acestea reprezinta sistemul studiat.
Ele se clasifica in intervalul macroscopic-microscopic, dupa cum urmeaza:
- macroscopic (fidelitate scazuta)
- mesoscopic (fidelitate medie)
- microscopic (fidelitate inalta)
Modele macroscopice trateaza traficul intr-o maniera generala, cum ar fi un
flux uniform sau omogen, fara a lua in considerare fiecare componenta in
parte (fiecare vehicol individual). Acestea dezvolta fluxuri aproximative de-a
lungul retelei folosind concepte fizice sau metode analitice.
Modele microscopice descriu entitati, decizii si interactiuni individuale,
cu un inalt grad de detaliu. Fiecare manevra a unui vehicol realizata intr-un
anumit moment de timp al simularii este bazata pe estimarile provenite dintr-o
lista de modele de comportament al conducatorilor auto.
Modele mesoscopice combina elemente din abordarile microscopice si
macroscopice. Modele mesoscopice infatisaza activitatile si interactiunile
fiecarui vehicol cu mai putine detalii fata de cele microscopice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !