Cumpara ANVELOPE VARA cu Pret Mic de pe Vadrexim.ro !

Jucarii pentru doua clasoare de timbre

Va suna cunoscuta expresia ”Generatia de sacrificiu”? Mie imi suna foarte cunoscuta. Ca o fantoma m-a urmarit toata viata. Am avut ghinionul sa ma nasc intr-o tara comunista, exact in cea mai sumbra perioada a ei, in care lipsurile erau prezente la tot pasul, totul era rationalizat si se gasea doar pe cartela. Prin magazinul copiilor, la raionul de jucarii batea vantul, pe rafturi gaseai din loc in loc cate o jucarie sau o papusa si alea confectionate in spiritul si prea-slavirea partidului si a conducatorului iubit. Erau fara forma, fara culori, chiar urate si respingatoare, nici nu-ti venea sa te apropii de ele, dar sa te mai si joci cu ele. In lipsa de altceva parintii tot ma indemnau sa-mi aleg o jucarie, dar mie nu-mi placeau, nu le doream, nici pe Mos Craciun nu-l asteptam cu emotie pentru ca de fiecare data primeam jucarii care nu-mi placeau. Degeaba ii scriam mosului sa nu mai intre in magazinul copiilor ca acolo nu-s jucarii frumoase, el tot acolo mergea pentru ca nu avea unde sa mearga altundeva. Cu timpul, locul jucariilor comuniste a fost luat de timbre si apoi de cartile de aventura. 

Excavator cu telecomanda

Timbrele erau jucariile mele preferate, puteam sa stau si sa le aranjez in clasoare, cat era ziua de lunga. Aproape in fiecare sapatamana luam cate un plic cu timbre de 3 lei sau 6 lei, cand veneam de la scoala. Ajungeam cu el acasa, il desfaceam si ma scufundam intre timbre pana veneau parintii acasa. Tot timpul eram fascinat de timbrele care aveau nume exotice Belize, Guineea Bissau, Mongolia, care in mintea mea erau cele mai valoroase, fiindca apareau foarte rar in plicurile cu timbre. 

Imi aduc aminte ca eram spre sfarsitul primului an de scoala generala, imi cunosteam toti colegii si cu unii am legat prietenii. Intr-o sambata am fost invitat de un coleg de clasa ca sa merg la el sa ne jucam putin. Era prima data cand mergeam la un prieten acasa ca sa ne jucam, muream de curiozitate sa vad ce jucarii are si cum se joaca cu ele. Am ajuns la el acasa si m-a poftit in camera lui. Cand am intrat am ramas inmarmurit, parca eram intr-o capela sixtina a jucariilor. Peste tot avea jucarii, care mai de care mai frumoase. Avea masinute de fier, camioane, macarale, tancuri, avioane, elicoptere, cowboy, soldati, robotei, masinute teleghidate si trenulet electric, animale din plastic, avea tot ce si-ar dori un baietel in materie de jucarii. Imi era si frica ca sa ma joc cu ele, dar in scurt timp mi-a trecut timiditatea si ne-am jucat impeuna. Cel mai mult mi-au placut jucariile teleghidate, masinutele, elicopterele si trenuletul electric. Nu ma mai saturam sa ma joc cu ele, nici nu mi-am dat seama cat de repede a trecut timpul, pana au venit parintii sa ne potoleasca. 

Jucarii

Ajuns acasa mi-am rugat parintii sa-mi cumpere si mie jucarii din alea frumoase cum avea colegul meu. Mama m-a luat in brate si mi-a zis ca nu are de unde sa cumpere asa ceva, pentru ca ea nu are relatii la partid si nici nu avem rude in strainatate care sa imi trimita jucarii frumoase. Intristat de cele auzite, totusi nu intelegeam ce relatii de partid iti trebuie si de ce-ti trebuie rude in strainatate ca sa poti avea jucarii frumoase si ce-i aia strainatate. Nu-mi puteam scoate din cap jucariile colegului meu de clasa, le ravneam asa de tare, de eram in stare sa fac orice ca sa am cateva dintre jucariile lui. L-am invitat si eu la mine, intr-o sambata, ca sa-i arat timbrele mele. Am vazut ca era interesat de timbre si il fascinau, asa ca i-am propus sa facem schimb, eu ii dau timbre si el imi da jucarii. Tare mult imi doream o masinuta teleghidata sau trenuletul lui electric, chiar l-am convins si am facut schimbul, eu i-am dat doua clasoare cu timbre si el mi-a dat trenuletul. Eram cel mai fericit copil din lume, nici nu-mi incapeam in piele de bucurie, cand am venit acasa cu trenuletul. L-am montat cu emotie si l-am pornit. Il urmaream fascinat si savuram momentul. N-am putut savura prea mult pentru ca am auzit ca suna cineva la usa. M-am dus si am deschis, era colegul meu cu clasoarele in mana, a venit sa-si recupereze trenuletul electric pentru ca mama lui nu era de acord cu schimbul facut de noi. N-am avut incotro si i-am inapoiat trenuletul electric. M-am multumit doar cu o masinuta de fier, cativa cowboy si soldati. Totusi era ceva, aveam cateva jucarii din strainatate, luate la schimb pe timbre.

Jeep cu telecomanda

Timpul a trecut, am crescut si n-am avut parte in copilarie de masinute teleghidate sau trenulete electrice. M-a cuprins nostalgia, cand am descoperit cateva jucarii teleghidate in Depozit-online.ro

O jucarie radio-comandata sau cu telecomanda este visul oricarui copil indiferent de varsta, nu ar trebui sa ne miram daca si adultii inca se mai joaca cu modele telecomandate. Vehiculele terestre telecomandate sau machetele de automobile din diferite materiale sunt cel mai simplu de gestionat in momentul in care din varii motive apar incidente sau accidente. Desigur, un avion sau elicopter, poti sa-l aduci foarte usor pe pamant, sub influenta gravitatiei, daca se opreste si nu mai functioneaza, dar sansele ca modelul sa se faca bucatele sunt destul de mari. In comparatie, daca bateria de la un vehicul telecomandat se termina, ori iese din raza de actiune eficienta a undelor telecomenzii, poate si din alte varii motive, modelul il poti recupera in conditii bune, fara nici un fel de dauna. Oricum privim lucrurile, nu exista nimic pe lume mai palpitant pentru un copil ca o jucarie telecomandata. Recomand cu caldura Depozit-online.ro, cu certitudinea ca aici vei gasi modelul potrivit de jucarie cu telecomanda pentru bucuria copiilor.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta conteaza !

melimeloparis.ro