Sunt momente in viata mea cand stau si privesc retrospectiv la unele intamplari, situatii pe care le-am trait in trecut, momente atat fericite cat si mai neplacute, dar acestea dau farmec vietii, simtind ca traiesti si pretuiesti clipa si prezentul, faptul ca te poti considera om cu bune si rele. Episoadele mai putin placute ma fac sa le analizez, ca sa vad unde am gresit si de ce pot tine cont ca pe viitor sa nu le mai repet. Cele placute, de care imi aduc aminte cu placere peste ani, imi ofera un sentiment de bucurie si implinire sufleteasca, de care ma bucur ori de cate ori le retraiesc si le readuc in prim plan, evoc si le traiesc la intensitatea cu care le-am trait la momentul respectiv. Intr-o viata, momentele bune alterneaza cu altele mai putin bune, cu reusite si esecuri, cu impliniri si dezamagiri, si momente cand ti se pare ca totul iti e potrivnic, in sfarsit cu tot ceea ce condimenteaza o viata pe care o simti ca o traiesti, nu iti pare rau de ce lasi in urma si crezi ca ai contribuit si tu cu ceva la propasirea umanitatii, ca nu ai trecut prin viata degeaba, ca ai si tu o cat de mica contributie la binele comun, la dorinta de a face o lume mai buna.
Gustul cremos |
Astfel de momente, de natura a ma pune pe ganduri, de a rememora aspecte placute din viata mea sunt cu duiumul. Fiecare in parte, le-am considerat atunci o victorie colosala, epocala de-a dreptul, dar care ma fac acum sa zambesc si sa privesc cu alti ochi „victoriile” izbandite atunci. Fie prima data cand am mers pe bicicleta, fie primul 10 la matematica (parca eram singurul din univers ce am reusit acest lucru), fie admiterea la un liceu de top ori sarutul furat celei mai frumoase fete din clasa, ori primul pisoi primit pe care-l credeam cel mai frumos si destept din lume, etc. Toate aceste momente sunt aranjate frumos in coltisoarele sufletului meu si din cand in cand le descopar si cad intr-o reverie placuta, ce-mi mai usureaza viata cotidiana traita intr-un ritm halucinant, cu o intensitate si viteza ametitoare.
Un moment aparte din viata mea, pe care il rememorez cu placere ori de cate ori am ocazia, moment ce m-a desprins din etapele copilariei si a adolescentei tarzii si m-a facut sa vad lumea asa cum este ea, sa incerc sa ma raportez la cruda realitate a vietii cotidiene si sa-mi marcheze pasii in viitor, in viata de om adult, il reprezinta discursul de adio la terminarea facultatii si despartirea de scoala, moment ce marca o noua etapa din viata mea si-mi dechidea larg portile catre o noua lume. Si acum, cand vad acel discurs, pe care-l tin bine intr-o coperta ca sa nu se deterioreze, vad acel tanar slabut, cu ochi stralucitori ce incadrau o fata palida, ce de la pupitrul Aulei reusea sa emotioneze profesori si studenti deopotriva si cu mintea mea de atunci am reusit sa fac auzit strigatul de deznadejde dar si de speranta, de nazuinta spre un tel mai bun, dar si un exemplu de maturitate si de intelegere a problemelor vietii si a solutiilor de rezolvare a lor, idei ce inca astazi ma calauzesc si-mi sunt de un real ajutor. Titlul ales de mine la discurs a fost „Si noi avem un vis!”, era o adaptare dupa celebrul discurs al lui martin Luther King din SUA, „I have a dream!”. Si la fel cum pastorul de culoare isi striga deznadejdea si problemele cu care se confrunta comunitatea afroamericana din acele vremuri, sperand la o viata mai buna in viitor, cand barierele legate de culoare si cultura vor disparea iar poporul american va fi unit, cu toate comunitatile ce-l compun, la fel si eu am vrut sa fac auzit strigatul pe care noi, tinerii il dam si convingerea ca de noi tine sa schimbam mentalitati, sa schimbam lumea in care traim, sa facem un viitor mai bun pentru noi toti.
Am incercat sa surprind cat mai exact radiografia tanarului abia iesit de pe bancile scolii si eforturile lui supraomenesti de a se integra intr-o societatate ce are o scala a valorilor rasturnata, valori afectate de schimbarile politice postdecembriste, cand tanara noastra economie de piata, proaspat instalata, punea pe prim plan cu totul alte valori, cerinte, decat cele cu care ne-am obisnuit pana atunci. Am incercat sa explic cum in jungla ce a tins sa fie societatea noastra, valori precum familie, traditie, credinta, invatatura, sunt bunuri universal valabile si nu se poate construi nimic durabil fara ca acestea sa stea la temelie, sa fie fundamentul pe care se cladeste fiinta umana. Importanta invataturii si rolului scolii in formarea unui tanar este cu atat mai importanta in zilele noastre, fara o baza solida de cunostiinte teoretice nu poti aplica nimic in practica, totul se va narui ca un castel de nisip ce nu are nimic solid la temelie. Am vorbit despre provocarile pe care ne asteapta, de rolul crucial pe care generatia noastra il va juca in devenirea ulterioara a Romaniei, de a sta cu capul drept si neincovoiati in fata pericolelor ce ne pandesc la tot pasul, de incercarile de subjugare in fata atator tentatii ale unei lumi pe care nu o cunosteam, despre aspiratiile si nazuintele pe care le traieste orice tanar ce abia paseste pe drumul vietii. Un capitol aparte l-am dedicat familiei si credintei, doi stalpi de baza, aratand ca fara familie, de unul singur nu razbesti in viata, fiind centrul universului pentru orice tanar, este locul ce-i da putere si ajutor de a merge mai departe, de a razbi in ciuda tuturor impotrivirilor, aici gasind un reazam si sprijin la nevoie, dar si credinta, acest dat specificului poporului nostru, fara ea nu ai farul luminos ce te calauzeste in noaptea neagra a obscurantismului ateic, nu degeaba deviza Casei Regale este Nihil Sine Deo, nimic nu este valabil fara fiorul divinitatii in tot ceea ce reprezinti tu.
Momentul Tau |
Aceste mici considerente pe care atunci le consideram foarte importante sunt si azi repere in tot ceea ce fac, ma calauzesc in viata de zi cu zi si retrairea acelor momente imi dau convingerea ca nu am gresit atunci cu nimic, ca reperele morale si spirituale la care m-am referit atunci sunt actuale si azi, sunt de actualitate in zilele noastre si universal valabile. Mi-am adus aminte de momentele placute prin care am trecut, dupa ce am descoperit Cremosso de la Danone si am participat la campania Momentul Tau, unde poti si tu sa-ti inscrii „Momentul Tau”, pe care vrei sa-l retraiesti din nou si din nou, avand posibilitatea de a castiga un voucher de rasfat pana pe 13 noiembrie. Tot ce trebuie sa faci este sa-ti inscrii momentul in formular si sa te alaturi campaniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !