O serie de intrebari ni se par banale acum, ne fac sa zambim si sa trecem mai departe fara a sta catusi de putin pe ganduri, desi la momentul respectiv au fost destul de pertinente. Azi sa mancam la restaurant o friptura este ceva banal, dar oare cati si-or fi pus intrebarea ce ne-am fi facut fara foc, cui i-a venit ideea sa puna o bucata de carne cruda in foc si s-o gateasca, ori daca roata nu avea forma actuala ci era, sa zicem patrata, mai aveam in prezent beneficiile industriale a tot ceea ce implica ea?. Sau daca nu era visul fratilor Wright de a construi un aparat mai greu ca aerul si sa implineasca un vis al umanitatii, de a zbura, si astazi vazduhul apartinea tot pasarilor, sau visul exploratorilor de a cucerii noi dimensiuni, noi teritorii sau domenii de interes sau atatea si atatea inventii ce ne usureaza noua munca in zilele noastre ar fi fost posibila fara un strop de geniu, de inteligenta si un gram de noroc, de a sti ce sa faci si cum sa utilizezi inventia respectiva?. Azi sa aprinzi un bec e ceva la ordinea zilei, dar cate secole au trecut fara bineficiile unui obiect atat de simplu si la indemana oricui?.
Benzi de alergare |
O astfel de tema meditativa am trait si eu si a fost o experienta frumoasa, ce m-a facut mult mai atent la tot ceea ce ne inconjoara si reprezinta, la munca umanitatii pentru bunastarea celor din jur, a sfortarilor si eforturilor oamenilor de a se diferentia de celelalte vietuitoare aratand capacitatea lor de a gandi si de a aplica cele invatate pentru a-si face un trai mai bun. Deci, dupa cum spuneam, veneam dintr-o calatorie palpitanta din tara lui Joyce, “insorita“ Irlanda si am ajuns pe terminalul 2 de plecari a aeroportului din Dublin cu ultimul autobus ce facea legatura cu orasul la orele 21, zborul meu fiind a doua zi dimineata la orele 05:45 spre Romania. Cum aveam de petrecut o noapte alba, am incercat tot posibilul sa-mi fac asteptarea cat mai usoara. Am gasit o banca mai lunga, m-am intins pe ea, am pus rucsacul sub cap, am dat drumul la muzica in casti si am inceput sa rasfoiesc niste reviste. Apoi, cum nu aveam ce face, fiind o vreme ploioasa (de parca ar fi alta in Irlanda), singura indeletnicire a fost sa ma uit cum oamenii fugeau de la o poarta de imbarcare la alta, apoi dupa bagaje pe banda rotativa ce invartea gentile si trolerele pasagerilor. Si apoi se termina imbarcarea lor si din nou monotonia ceasurilor de asteptare ce treceau in ritm de melc, parca de o eternitate venisem si nu mai plecam.
Banda transportoare |
Pe un monitor din sala de asteptare ruleaza un documentar despre ce altceva decat despre avioane (spre linistea mea si a celorlalti calatori nu era despre accidente aviatice, slava Domnului) ci despre viata nevazuta din spatele acestei industrii, despre munca oamenilor ce nu se vad si fac tot posibilul ca noi, restul oamenilor sa avem un zbor linistit si fara incidente. Apoi a inceput, in reluare, caci era trecut de miezul noptii, un documentar istoric despre invazia din cel de-al doilea razboi mondial, cand Japonia a atacat, dupa Pearl Harbour, Malaesia si Indiile Olandeze, in dorinta de a da o lovitura economica puterilor aliate, ocupand aceste tari ce detineau 95% din productia mondiala de cauciuc natural, criza si penuria de materie prima aparuta dupa, a favorizat cercetari tot mai asidue pentru a obtine cauciuc sintetic. La vremea respectiva, cauciucul, reprezenta o materie prima de foarte mare importanta, fiind prezenta in toate ramurile de activitate si prezenta in aproape in toate produsele, fie ca vorbim de automobile, tramvaie, telefoane, cabluri de distributie a energiei electice, medicina, sport, etc, lovitura data economiei mondiale a aratat rolul jucat de industria cauciucului in dezvoltarea sociala si economica, avand efecte dintre cele mai neasteptate. Rationalizarea din timpul razboiului a dus la cele mai diverse masuri de reducere a consumului de cauciuc in detrimentul inzestrarii militare, tot necesarul de materie prima a fost directionat pentru inzestrarea armatei, mai mult, in SUA a fost adoptata o lege ce limita viteza automobilelor la 50 mile/h pentru a nu uza si mai mult cauciucurile. Eram tot mai fascinat de documentar, de informatiile aflate despre un lucru ce mi se parea banal pana la acel moment si de abia asteptam partea a doua, dupa o lunga perioada de reclame publicitare urma sa se vorbeasca despre istoria cauciucului. Intre timp, m-am facut mai confortabil pe bancuta, am inceput sa mananc dintr-un sandvis si scrutam cu privirea ceilalti pasageri. Intr-un colt, un copil batea de un perete o minge de cauciuc si facea larma mare. Oare el stia ce reprezinta bucata aceea mica de cauciuc, prin cate procedee si procese tehnologice a trebuit sa treaca ca el sa se bucure de placerea asta nevinovata de a se juca?.
Benzi transportoare |
Intre timp se reia documentarul si astfel, aflu cate ceva despre istoria cauciucului. Prima atestare documentara o avem din 1525 dintr-o relatare a unui preot european misionar intr-un trib din Mexic ce povestea despre indeletnicirea membrilor tribului de a se juca cu o minge de cauciuc, iar prima descriere stiintifica despre acest nou produs este facuta de Charles de la Condamine dupa intoarcerea sa din Peru in 1735. Prima utilizare practica a cauciucului o intalnim la Magellan, anume o guma de sters, utila in cartografie si corectarea hartilor facute de navigator. In 1820 Nadier, un industrias britanic vede o oportunitate in folosirea industriala a acestui nou produs si-l foloseste ca accesorii la imbracaminte si incaltaminte, de atunci putem vorbi de impermeabile si pelerine de ploaie ori de galosi sau cizme ce nu lasau apa sa patrunda, ca mai apoi in 1850 sa apara primele jucarii si mingi de golf din cauciuc. Un segment care va depinde aproape in totalitate de aceasta noua inventie va fi industria bicicletelor si a automobilelor si motocicletelor, in 1830 se inventeaza anvelopa de bicicleta ca mai apoi in 1845, R.W. Thomson va inventa anvelopa cu camera interna si banda de rulare texturata, aducand noi domenii de aplicare a produsului minune –cauciucul. Punctul de cotitura, cand utilizarea cauciucului se va consacra cu drepturi depline la scara larga a fost in 1895 cand Michelin are ideea de a adapta anvelopa de bicicleta la automobil si de atunci s-a creat o legatura indisolubila intre industria auto si cea a cauciucului, nemaiputand exista una fara alta. Daca la inceput centrul de producere si prelucrare a cauciucului natural “Hevea Brasiliensis” a fost Brazilia, incepand cu 1876 Anglia incepe sa-l cultive asiduu in colonii, speculand oportunitatea cultivarii acestui nou produs, in vastele ei posesiuni din Asia ca Ceylon, Malaesia ori Singapore, astfel ca in doar cativa ani a ajuns sa domine productia mondiala de cauciuc, la inceputul secolului XX din aceste zone se asigura 90% din productia mondiala.
Banda din cauciuc |
Documentarul se termina si cad pe ganduri, nu-mi vine sa cred cat de importanta pentru oameni este o simpla bucata de cauciuc de care ne lovim zilnic in treburile cotidiene si cat de putina importanta acordam unei descoperiri colosale, zic eu, nici nu-mi mai pot acum imagina cum ar arata lumea fara ajutorul elementelor de cauciuc. Fac repede in minte o trecere in revista a situatiilor in care eu folosesc cauciucul si vad ca il intalnesc in toate: la masina cu care ma duc zilnic la serviciu, la scarile rulante cu care ajung la birou, la izolatiile electrice ce-mi permit sa lucrez pana noaptea tarziu, la toate garniturile ce izoleaza diferite componente din instalatii, din aparatura medicala indispensabila vietii, la toate angrenajele ce compun o fabrica si sunt azi imposibil de inlocuit cu altceva daca vrei ca respectiva uzina sa functioneze, si exemplele pot continua la nesfarsit, utilizarea cauciucului in ziua de azi este prezenta in toate palierele activitatii umane.
Benzi transportoare de uz general |
Mandru de tot ceea ce am invatat in orele de asteptare, ma indrept spre imbarcare si cand sa patrund in avion, privirea mi-a cazut pe bucatile de cauciuc de jur imprejurul usii, ce ajutau la etansietatea aeronavei in timpul zborului si-mi zic in sinea mea ca, daca nu se descoperea cauciucul, mai era oare zborul atat de sigur ca azi?. In sfarsit, ajung acasa dupa un zbor de aproape trei ore si astept cuminte sa-mi iau bagajul si sa ma indrept spre o statie de taxi. La benzile transportoare de uz general ce aduceau bagajele era o ingramadeala de nedescris, fiecare se impingea care sa-si ridice primul geamantanul, parca le era frica sa nu dispara. Am stat ceva mai departe si brusc in minte mi-a venit din nou utilizarea cauciucului. Am stat si m-am intrebat daca nu exista umila banda cauciuc ce aducea bagajele, oare cum era posibil ca in cateva minute sa-ti vina bagajele si sa pleci, oare de cati oameni era nevoie sa incarce, sa descarce, sa transporte, sa dirijeze?. Ei, la asta sigur nu cred ca se gandeau cei ce se buluceau care sa fie primul, daca nu stiati va spun ca banda se invarte pana ce si ultimul bagaj e ridicat, nu este nici un pericol sa dispara sau sa le duca inapoi in burta avionului. Iesind pe usa aeroportului, prevazuta cu senzor de miscare la deschidere, am vazut ca marginile sunt atent invelite cu cauciuc, tocmai pentru a nu te rani cand se deschid si inchid, sa te protejeze in caz de vre-un accident nefericit.
Elastimpex Romania |
Zambind, m-am urcat intr-un taxi ca sa ajung in sfarsit acasa si soferul a demarat in tromba, cu scartait de roti, invaluite intr-un nor de fum de parca era la raliu. Oare el stia de limitarea de viteza din SUA la 50 mile/h din timpul razboiului?. Ma indoiesc! Dar cu siguranta ar trebui sa stie ca in tara noastra avem compania Elastimpex Romania un lider de piata autohton in domeniul cauciucului industrial.
Articol scris pentru SuperBlog 2015.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !