Franarea in curba

Franarile energice si uneori chiar moderate pot provoca deplasari instabile generate de blocajul rotilor de pe una din partile longitudinala sau transversala a vehiculului. De pilda, la mersul in linie dreapta, o franare energica la care se blocheza numai rotile din spate conduce la un echilibru instabil: axa din spate nu mai poate fi impiedicata sa se deplaseze lateral (dispare aderenta transversala) si vehiculul se poate invarti in jurul rotilor directoare sub efectul unor momente destabilizatoare relativ mici. Intrucat rotatia concomitenta cu translatia este perceputa ca un viraj de conducatorul vehiculului, el reactioneaza firesc prin rotatia volanului in sens invers. Apare, astfel un moment reactiv care tinde sa roteasca vehiculul in acelasi sens si astfel instabilitatea se accentueaza. Daca se blocheaza numai rotile din fata deplasarea continua in linie dreapta deoarece, chiar daca s-a anulat aderenta transversala pe ele, stabilitatea este mentinuta de aderenta laterala a rotilor din spate si de imposibilitatea modificarii pozitiei lor in raport cu axa longitudinala a vehiculului. Pentru a elimina asemenea modificari, in instalatia de franare se prevede un dispozitiv de limitare a fortei de franare pe axa din spate in functie de masa repartizata pe ea. Chiar cu un asemenea limitator, raportul intre forta tangentiala si greutate poate deveni mai mare decat cel corespunzator rotilor din fata. In consecinta, rotile din spate pot prelua forte transversale mai mici decat cele din fata. Astfel, la franarea intr-o curba in care se depaseste o anume valoare a acceleratiei centripete, forta laterala de inertie pe axa spate devine mai mare decat forta disponibila furnizata de aderenta transversala si spatele vehiculului are tendinta de a se deplasa catre exteriorul curbei, chiar daca nu a intervenit blocajul rotilor; in continuare apare derapajul al carui control presupune pe langa anumite conditii legate de starea drumului, experienta si indemanare deosebita din partea conducatorului vehiculului.