Actiunea simultana a mai multor factori - de conjunctura sau de durata - a produs o serie de mutatii semnificative in constructia si functionarea autovehiculelor, cu implicatii majore asupra evolutiei transportului rutier, individual sau colectiv. Criza energetica si legislatiile adoptate ulterior, inclusiv in domeniul protejarii mediului inconjurator, au grabit preocuparile pentru regandirea principiilor de realizare a mijloacelor auto de transport de mare capacitate.
Finalizarea unor lucrari de cercetare-dezvoltare a creat premisele imbunatatirii comportarii autobuzelor in exploatare (marirea sigurantei in circulatie, diminuarea consumului de combustibil si a gradului de poluare, ridicarea gradului de confort), conferindu-le avantaje nete in comparatie cu alte mijloace de transport pentru calatori.
In constructia de autobuze, actiune aflata in continua perfectionare, se constata unele linii directoare care urmaresc sporirea eficientei economice si tehnice a transportului rutier de persoane. Dintre acestea se enumera: reducerea greutatii specifice a autovehiculului, sporirea capacitatii prin utilizarea tot mai larga a autovehiculelor articulate, folosirea rationala a spatiului caroseriei, in principal prin amplasarea motorului sub podea (motoare orizontale), generalizarea echiparii cu motoare cu aprindere prin compresie, sporirea fiabilitatii agregatelor componente si adoptarea unor solutii constructive care sa reduca volumul lucrarilor de intretinere (reducerea numarului de articulatii care trebuie gresate, folosirea alternatoarelor in loc de dinamuri cu colector), extinderea automatizarii si generalizarea mecanismelor servo, in vederea imbunatatirii conditiilor de munca ale conducatorilor auto.
Autobuzele moderne au caroserie tip vagon si motorul dispus sub podea intre axe sau la spate, fapt care confera posibilitatea maririi suprafetei utile de incarcare la circa 99 - 98% din suprafata totala. Se constata o usoara tendinta spre amplasarea motoarelor in consola-spate, dispuse orizontal sau inclinat, in special la autobuzele interurbane si de turism, fara a fi neglijata solutia cu motorul dispus intre axe (la autobuzele urbane).
A doua solutie este avantajoasa mai ales in cazul folosirii transmisiilor automate, la care dezavantajele legate de dificultatile transmiterii comenzilor dispar, asigurand in aceleasi timp o mai buna repartitie a sarcinilor pe axe, compartimente voluminoase pentru bagaje sub podea la autobuzele interurbane si nivel coborat al platformei la autobuzele urbane.
Se constata o preocupare tot mai mare pentru autobuzele articulate, dublu articulate sau cu etaj, care satisfac mai bine necesitatile transportului in comun din marile orase aglomerate. La aceste autobuze motorul este amplasat sub podea, la mijlocul autobuzului, existand autobuze in faza experimentala cu amplasarea acestuia la remorca, sub podea, in vederea coborarii nivelului podelei. In scopul ridicarii gradului de confort este evidenta preocuparea pentru reducerea nivelului podelei la autobuzele urbane si ridicarea acesteia la cele interurbane.
Autobuzele moderne au caroseria autoportanta, cu fete drepte. Se constata tendinta de marire a inaltimii ferestrelor laterale pentru asigurarea unei perfecte vizibilitati laterale si de coborare a grinzii parbrizelor din fata pentru marirea unghiului vertical de vizibilitate al soferului.
La amenajarea spatiului interior se intalnesc doua cazuri: majoritatea spatiului interior este folosit pentru amplasarea scaunelor (autobuzele interurbane si de turism) sau solutia cu un numar redus de scaune, restul suprafetei fiind destinata transportului de calatori in picioare si pentru circulatia interioara (autobuzele urbane).
O atentie deosebita se acorda masurilor pentru protectia conducatorului auto si a pasagerilor. In acest scop autobuzele sunt prevazute cu iesiri de siguranta, sisteme de actionare a usilor de catre calatori in caz de nevoie, instalatii de avertizare, dispozitive de spart geamurile, cu inscriptii de utilizare amplasate la vedere.
Analizarea realizarilor obtinute releva ca mai semnificative urmatoarele directii de inaintare:
- imbunatatirea constructiei motoarelor diesel pentru autobuze, obtinerea cuplului motor la o turatie redusa (1200 - 1500 rot/min), cu scopul de a asigura o functionare economica a motorului, reducerea la maximum a dezavantajelor specifice motorului diesel (dificultate la pornire si zgomot mare), realizarea unor motoare usoare si compacte, mai raspandite fiind cele cu o putere de 180 - 230 CP, motoare cu sase cilindri in linie, orizontali sau inclinati la 45°.
- folosirea transmisiilor automate si semiautomate, in cazul transmisiilor mecanice se extinde comanda pneumo-hidraulica a ambreiajului monodisc uscat si folosirea cutiilor de viteze sincronizate.
- perfectionarea puntii din spate, fiind evidenta preocuparea pentru compactizarea si reducerea greutatii specifice, s-au raspandit puntile cu reductoare laterale la roti, care au permis micsorarea dimensiunilor grupului conic, fara reducerea valorii raportului de transmitere, precum si puntile - fata cu roti independente.
- raspandirea mecanismelor de directie servohidraulice in defavoarea celor pneumatice, concomitent cu diversificarea constructiva a elementelor care alcatuiesc servodirectia hidraulica.
- modernizarea sistemului de franare, extinderea sistemelor cu aer cu circuite separate, care maresc siguranta in exploatare, o serie de imbunatatiri sunt evidente si la elementele de protectie, de curatire, de semnalizare si de control ale sistemului de franare, precum si a elementelor de reglare a fortei de franare, functie de sarcina.
- generalizarea suspensiei cu elemente elastice pneumatice cu amortizoare la autobuzele urbane si cele care functioneaza pe drumuri denivelate.
- extinderea dotarii autobuzelor cu echipamente electrice moderne: alternator, regulator tranzistorizat, traductoare electrice pentru masurarea diferitelor marimi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !