Prin stabilizarea rotilor de directie se intelege capacitatea acestora de a-si mentine directia la mersul in linie dreapta si de a reveni in aceasta pozitie dupa ce au fost bracate.
In acest scop, rotile de directie si pivotii fuzetelor prezinta anumite unghiuri in raport cu planul longitudinal si transversal ale automobilului.
La puntea din fata se deosebesc urmatoarele unghiuri:
- β = unghiul de fuga (unghiul de inclinare longitudinala a pivotului),
- δ = unghiul de inclinare transversala a pivotului,
- α = unghiul de cadere al rotii (inclinare transversala a fuzetei),
- γ = unghiul de convergenta al rotii.
Unghiurile α, β, γ si δ se stabilesc pentru rotile nebracate si automobilul dispus pe un plan orizontal.
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului β (unghiul de fuga). Reprezinta inclinarea fata de verticala a axei pivotului (masurata in plan longitudinal), in asa fel ca prelungirea axei sale intalneste calea in punctul B, situat inaintea punctului A de contact roata-cale. Daca un automobil se deplaseaza in viraj, forta centrifuga ce actioneaza in centrul sau de greutate, este echilibrata de reactiunile laterale Ys si Yd la puntile automobilului si aplicate in punctele de contact ale rotilor cu calea. Datorita inclinarii longitudinale a pivotului, componentele Ys si Yd ale rotilor din stanga si din dreapta dau nastere la un moment stabilizator Ms, dat de relatia: Ms= (Ys+ Yd) a = Y*r *tg β. Acest moment stabilizator cauta sa readuca rotile in pozitia de mers in linie dreapta.
Efectul stabilizator al unghiului β, determinat de reactiunile laterale ce apar la deplasarea in viraje depinde de viteza de deplasare a automobilului. Acest moment poarta denumirea si de moment stabilizator de viteza. Unghiul de inclinare transversala a pivotului - δ. Este unghiul format de axa pivotului si verticala, masurat in plan transversal. Rolul acestui unghi este ca si al celui de fuga, de readucere a rotilor dupa efectuarea virajului in pozitia corespunzatoare mersului rectiliniu si de a mentine aceasta miscare. Datorita virarii rotii in jurul pivotului inclinat, centrul ei tinde sa se deplaseze in jos. Deoarece roata se sprijina pe cale, aceasta coborare nu este posibila, rezultand o ridicare a pivotului, respectiv a puntii. Cum efectul stabilizator al unghiului de inclinare transversala a pivotului depinde de greutatea automobilului, momentul stabilizator se mai numeste si moment stabilizator de greutate.
Unghiul de cadere sau de carosaj al rotii - α. Reprezinta inclinarea planului rotii din fata de planul longitudinal al automobilului. Efectul sau, stabilizator se manifesta prin impiedicarea tendintei rotilor de a oscila in limita jocului din rulmentii butucului. Datorita unghiului de cadere α, componenta axiala ZR*sin α0 a reactiunii normale ZR tinde sa impinga butucul rotii spre interior, ceea ce face sa dispara jocul de rulmenti, si descarca piulitele din capatul fuzetei. Efectele negative ale acestui unghi sunt uzura pneurilor pe banda exterioara si tendinta de rulare divergenta a rotilor (tendinta de deschidere).
In acest scop, rotile de directie si pivotii fuzetelor prezinta anumite unghiuri in raport cu planul longitudinal si transversal ale automobilului.
La puntea din fata se deosebesc urmatoarele unghiuri:
- β = unghiul de fuga (unghiul de inclinare longitudinala a pivotului),
- δ = unghiul de inclinare transversala a pivotului,
- α = unghiul de cadere al rotii (inclinare transversala a fuzetei),
- γ = unghiul de convergenta al rotii.
Unghiurile α, β, γ si δ se stabilesc pentru rotile nebracate si automobilul dispus pe un plan orizontal.
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului β (unghiul de fuga). Reprezinta inclinarea fata de verticala a axei pivotului (masurata in plan longitudinal), in asa fel ca prelungirea axei sale intalneste calea in punctul B, situat inaintea punctului A de contact roata-cale. Daca un automobil se deplaseaza in viraj, forta centrifuga ce actioneaza in centrul sau de greutate, este echilibrata de reactiunile laterale Ys si Yd la puntile automobilului si aplicate in punctele de contact ale rotilor cu calea. Datorita inclinarii longitudinale a pivotului, componentele Ys si Yd ale rotilor din stanga si din dreapta dau nastere la un moment stabilizator Ms, dat de relatia: Ms= (Ys+ Yd) a = Y*r *tg β. Acest moment stabilizator cauta sa readuca rotile in pozitia de mers in linie dreapta.
Efectul stabilizator al unghiului β, determinat de reactiunile laterale ce apar la deplasarea in viraje depinde de viteza de deplasare a automobilului. Acest moment poarta denumirea si de moment stabilizator de viteza. Unghiul de inclinare transversala a pivotului - δ. Este unghiul format de axa pivotului si verticala, masurat in plan transversal. Rolul acestui unghi este ca si al celui de fuga, de readucere a rotilor dupa efectuarea virajului in pozitia corespunzatoare mersului rectiliniu si de a mentine aceasta miscare. Datorita virarii rotii in jurul pivotului inclinat, centrul ei tinde sa se deplaseze in jos. Deoarece roata se sprijina pe cale, aceasta coborare nu este posibila, rezultand o ridicare a pivotului, respectiv a puntii. Cum efectul stabilizator al unghiului de inclinare transversala a pivotului depinde de greutatea automobilului, momentul stabilizator se mai numeste si moment stabilizator de greutate.
Unghiul de cadere sau de carosaj al rotii - α. Reprezinta inclinarea planului rotii din fata de planul longitudinal al automobilului. Efectul sau, stabilizator se manifesta prin impiedicarea tendintei rotilor de a oscila in limita jocului din rulmentii butucului. Datorita unghiului de cadere α, componenta axiala ZR*sin α0 a reactiunii normale ZR tinde sa impinga butucul rotii spre interior, ceea ce face sa dispara jocul de rulmenti, si descarca piulitele din capatul fuzetei. Efectele negative ale acestui unghi sunt uzura pneurilor pe banda exterioara si tendinta de rulare divergenta a rotilor (tendinta de deschidere).
Unghiul de convergenta al rotilor - γ. Este format in plan orizontal de planul rotii cu planul longitudinal al automobilului. Marimea convergentei se exprima, de obicei, prin diferenta distantelor A si B dintre planele jantelor, in plan orizontal, masurate in fata si spatele ale puntii. Convergenta rotilor se prevede in scopul micsorarii tendintei de deschidere al acestora datorita unghiului de cadere. O convergenta prea mare provoaca o uzura accentuata a pneurilor pe flancurile exterioare. Se impune ca in urma deformarii elastice a pneului, torsiunii elementelor din sistemul de directie si anularii jocurilor, in timpul mersului rectiliniu rotile sa aiba tendinta sa ruleze paralel. Daca roata este motoare, in axul ei se dezvolta forta de tractiune, care se transmite mecanismului de ghidare prin pivot. Fata de axa pivotului, forta de tractiune determina un moment, cu tendinta de inchidere a rotii. In cazul rotilor motoare, pentru a compensa tendinta de inchidere a rotii, unghiul de inclinare longitudinala a fuzetei poate lua valori negative (unghi de divergenta).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia ta conteaza !